Dar acum, iata, ma intorc si zic: nu-s toate nevestele venite de la bucatarie, cu capotul cel vechi pe ele si cu busmachii scalcieti in picioare. Sunt si de cele cu ameteala dupa ele. Apoi cu acelea chestia e si mai incalcita. Acum poate ca am sa spun o prostie, dar cred ca pare numai a fi asa. Anum...

Dar acum, iata, ma intorc si zic: nu-s toate nevestele venite de la bucatarie, cu capotul cel vechi pe ele si cu busmachii scalcieti in picioare. Sunt si de cele cu ameteala dupa ele. Apoi cu acelea chestia e si mai incalcita. Acum poate ca am sa spun o prostie, dar cred ca pare numai a fi asa. Anume, ma gandesc ca daca omu' n-ar sti ca are mancare buna acasa, care se cere mancata din belsug, nu si-ar mari pofta la aperitive. Si spun asemenea vorba fiindca nu-mi iese din cap zisa unui ticalos de prieten – Nita Popescu Corbi, n-ai de unde sa-l cunosti dumneata – care-si insela nevasta pe toate drumurile, pacatosul, macar ca avea o femeie... de-ar fi fost Eva asa, Adam manca toate merele si marul cu radacina si cu sarpe cu tot.

Si zicea el, Nita, ca umblam impreuna dupa achizitii:

— Ma frate, mi s-a facut dor asa de crancen de nevasta, ca trebuie sa-i caut urgent loctiitoare!

Victor Ion Popa, Ghiceste-mi in cafea