Perioada investigata in volumul de fata debuteaza prin anul 1640, care marcheaza reluarea activitatii tipografice in tarile romane dupa o intrerupere de cinci decenii, si se incheie cu anul 1715, cand apare ultima lucrare tiparita a lui Antim Ivireanul. Cu doua exceptii (Sibiul si Clujul, pentru car...

Perioada investigata in volumul de fata debuteaza prin anul 1640, care marcheaza reluarea activitatii tipografice in tarile romane dupa o intrerupere de cinci decenii, si se incheie cu anul 1715, cand apare ultima lucrare tiparita a lui Antim Ivireanul. Cu doua exceptii (Sibiul si Clujul, pentru care detinem cate o singura tiparitura din 1696, respectiv din 1703), in celelalte centre tipografice din perioada anterioara (Brasov, Orastie) nu se mai imprima acum carti romanesti. Acestea provin in schimb, din tipografii situate in alte localitati ale teritoriului dacoromanesc.

Selectia noastra ofera o imagine cuprinzatoare a vechiului scris romanesc din perioada 1640-1715, textele publicate punand in lumina atat particularitatile principale ale celor cinci variante literare existente, cat si elementele caracteristice pentru cele trei stiluri (beletristic, juridico-administrativ si tehnico-stiintific), ale caror structuri se consolideaza dupa 1640.