Roman cu tentă autobiografică despre bunicii și părinții naratoarei și o întreagă comunitate de naționalități diferite (greci, bulgari, turci, români) trăitoare în localitatea dobrogeană Vadu (numele de azi al satului Carahorman/Caraharman). Poveștile acestei familii se derulează de-a lungul istorie...

Roman cu tentă autobiografică despre bunicii și părinții naratoarei și o întreagă comunitate de naționalități diferite (greci, bulgari, turci, români) trăitoare în localitatea dobrogeană Vadu (numele de azi al satului Carahorman/Caraharman). Poveștile acestei familii se derulează de-a lungul istoriei până în prezent, redescoperite de naratoare prin intermediul Caietului unchiului său, care și-a pus pe hârtie, la îndemnul acesteia, memoriile. Narațiunea ne poartă în cercuri concentrice de la mica la marea istorie, uneori rătăcindu-ne, alteori privind lucrurile din unghiuri diferite ca să ajungem, în cele din urmă, după trăiri intense, la cuibul din inima ei, al mamei, al bunicii, al acestei localități fabuloase, un Macondo la malul mării.

„Titlul, care-mi place grozav, Cuibul din inima ei, a plutit așa, pe deasupra apelor, multă vreme, fără vreo legătură aparentă cu mormanul de poze, fișe, documente... de ficționalizat.” DOINA JELA, Interviu realizat de Cristian Pătrășcoiu, Revista 22

„De câte ori am chemat-o pe Doina Jela în platoul de televiziune, am regretat că am vorbit prea puțin despre literatură și mai mult despre istorie, traumă, comunism. Cu acest roman autoarea devine întâi de toate prozatoare și modifică ierarhiile curente ale literaturii. Un roman puternic și care se citește pe nerăsuflate. Pentru care va trebui să mă gândesc la un «Mic dejun...» filmat și dedicat în întregime cărților ei de ficțiune.” DANIELA ZECA-BUZURA

„Un CUIB – imaginar? reconstituit? Nu știm. Știm doar ce a încăput în el: un spațiu magic, la marginea mării, niște personaje incredibile, umor, tragism, o uriașă fantezie și mersul înainte și înapoi al istoriei. O minunăție de carte!” EMA STERE

Doina Jela este scriitoare, editoare, publicistă. Volume publicate: Cazul Nichita Dumitru, încercare de reconstituire a unui proces comunist; Telejurnalul de noapte; Această dragoste care ne leagă; Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar, carte ecranizată de Lucian Pintilie în * După‑amiaza unui torționar; Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste; Afacerea Meditaţia Transcendentală*, în colaborare cu Cătălin Strat şi Mihai Albu; Reuşeşti sau mori – convorbiri emailate cu Vladimir Bukovski; Ungaria 56, Revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist, în colaborare cu Vladimir Tismăneanu; O sută de zile cu Monica Lovinescu; Oleg Danovski. Omul, artistul, legenda; Villa Margareta, roman; Efectul fluturelui, roman.

A îngrijit și/sau prefațat mai multe ediţii, printre care Neculai C. Munteanu, Ultimii şapte ani de‑acasă. Un ziarist în dosarele Securităţii; Războiul de treizeci de zile. Jurnal colectiv de campanie. Alte volume: Ghidul viitorului student, proiect original. A participat la numeroase volume colective: Analele Sighet; Cum era, cam aşa (coord. Călin Mihăilescu); Cartea cu bunici, Războiul de 30 de zil e. Traduceri: Stéphane Courtois, Cartea neagră a comunismului (în colaborare); Boris Souvarine, Stalin; Marguerite Yourcenar, Lovitura de graţie; Olga Lossky, Recviem pentru un cui; Stéphane Courtois (coord.), * O noapte atât de lungă*; Diane Ducert, Femeile dictatorilor, vol. I, II. A redactat numeroase cărţi din engleză, franceză, italiană, în special de istorie recentă şi ştiinţe sociale. A coordonat colecțiile Procesul comunismului de la Editura Humanitas și Actua l de la Curtea Veche Publishing.

Alte activităţi: a fondat, împreună cu Mihai Creangă, Teodora Stanciu și alții, Asociația Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ).