Timp de mai multe decenii, istoria relațiilor sovieto-germane legate de anexarea Basarabiei a rămas – în URSS, dar și în România – un domeniu interzis cercetătorilor. Accesul la documente de arhivă nu era permis, iar textele publicate pe această temă au fost multă vreme considerate falsificări ale a...

Timp de mai multe decenii, istoria relațiilor sovieto-germane legate de anexarea Basarabiei a rămas – în URSS, dar și în România – un domeniu interzis cercetătorilor. Accesul la documente de arhivă nu era permis, iar textele publicate pe această temă au fost multă vreme considerate falsificări ale adevărului. În prezenta lucrare, publicului larg din România și din Republica Moldova i se propune o sinteză a documentelor de arhivă și a memoriilor unor participanți la evenimentele istorice legate de Basarabia.

Deși, în ultimii două sute de ani, Moldova a fost o periferie a Imperiului Rus și o provincie sovietică, suportând în repetate rânduri deportări, represiuni și orori ale politicilor totalitare, populația din Basarabia nu a fost asimilată, a rezistat și și-a păstrat vocația europeană.

Viitorul Basarabiei se cuvine să fie altul. Prin recunoașterea independenței sale de către Federația Rusă, cu stabilirea relațiilor diplomatice și semnarea acordului de prietenie și colaborare de către președintele României, Ion Iliescu, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, ca moștenitoare de drept a Uniunii Sovietice în problema Basarabiei, Moscova a înțeles greșelile istoriei și ne-a dat un semn clar pentru a ne crea singuri viitorul. Vor înțelege oare politicienii de la Chișinău și de la București acest lucru? Și când?

VASILE STURZA, licențiat în drept al Universității de Stat din Chișinău, a fost ministru al justiției, ambasador la Moscova, Belgrad, Sofia, Skopje și Tirana și reprezentant al Chișinăului la negocierile privind statutul Transnistriei. Între 1990–2016 i-a consiliat pe toți președinții Republicii Moldova în problema transnistreană și în relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă.