"Ninsoarea electrica

"Ninsoarea electrica

Trec printr-o ninsoare albastra, nehotarata

ca printr-un coridor unde pasari mecanice

plang pe umerii mei cu lacrimi electrice.

Trec si pasarile ma poarta la gatul lor

suspendat intre doua intamplari,

cu inima batand intre doua ecouri

(si prabusit intre doua trupuri, aidoma unui strigat

intre doua guri infometate de mine si asteptandu-ma

si dorindu-ma dintr-odata).

Stiu, stiu ca totul e foarte tarziu,

ca totul se zbate intre doua discuri electrostatice,

dar ce-mi spuneti voi?

imi aratati o alcatuire de roti dintate

si parghii si-mi spuneti:

Iata, acestia sunt parintii tai;

Iata, aceasta este inima ta – ia-o si poart-o mai departe

peste cioburile acestei aparente…

imi aratati ploaia sapand in calul de bronz si-mi spuneti:

Iata, aceasta este ordinea – intai tu, apoi tu,

apoi tu, si tu si tu si tu si tu…

Trec si deasupra mea stelele fixe

sustin aerul intre doua batai de aripi egale

lasate pe umerii mei de pasarile transparente ale somnului,

(intre doua ecouri, intre doua batai de aripi egale

vad secundele electrice stralucind,

apoi innegrindu-se,

umflandu-se si asteptandu-ma si dorindu-ma dintr-odata),

in timp ce eu, in fata fulgerelor de magneziu

incerc sa strig,

parand ca exprim ceva, sau numai

cazand mort cu gura deschisa."