De la mijlocul secolului al XIX‑lea până la Primul Război Mondial, arenzile şi arendaşii au avut o influenţă semnificativă asupra transformării economice şi sociale a României moderne. Dinamica acestei instituţii a transformat nu numai lumea economiei agrare, ci s‑a reflectat şi asupra populaţiei, d...

De la mijlocul secolului al XIX‑lea până la Primul Război Mondial, arenzile şi arendaşii au avut o influenţă semnificativă asupra transformării economice şi sociale a României moderne. Dinamica acestei instituţii a transformat nu numai lumea economiei agrare, ci s‑a reflectat şi asupra populaţiei, de altfel foarte diversă din punct de vedere social, etnic şi cultural. Modelarea întregii societăţi a Vechiului Regat a fost determinată, mai mult sau mai puţin, de acest sistem al arendăşiei, un element de factură capitalistă într‑o economie de tip agrar. Scopul acestei lucrări, care se concentrează pe arendaşii din Câmpia Română, cu o privire specială asupra regiunii Dunării, este de a depăşi stereotipurile care i‑au caracterizat, în diverse epoci istorice, drept exploatatori străini.

Cartea analizează aprofundat legislaţia şi istoriografia şi tratează nu numai mecanismele economice ale arendei – cum ar fi contractele, investiţiile şi profiturile –, ci şi viaţa oamenilor, actori principali, aflaţi la baza acestor afaceri. Studiile de caz documentate şi ample urmăresc destinele arendaşilor evrei din Moldova, ale grecilor şi ale bulgarilor care s‑au stabilit în Bărăgan sau în Oltenia. Sunt examinate originile lor sociale, strategiile lor de avansare, reţelele de relaţii şi modul în care au negociat statutul de cetăţenie într‑un stat aflat în plină afirmare naţională. Nici românii nu au fost uitaţi, fiind şi ei prezenţi în acest tablou general. (Alin Ciupală)