Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - Silviu Negut, Marius-Cristian Neacsu

Această mică enciclopedie este, dacă ni se permite exprimarea, o carte îngrozitor de amalgamată (precum enciclopediile generale, nu cele particularizate pe un anumit domeniu), abordând elemente dintre cele mai disparate şi, nu de puţine ori, curios alăturate de ordonarea alfabetică: • de la „Luceafărul poeziei româneşti“ (Mihai Eminescu), geniul mort prematur (Nicolae Labiş), „nebiruitul“ Ştefan cel Mare, „impetuosul“ Mihai Viteazul, „necruţătorul“ Vlad Ţepeş, „întregitorul“ Ferdinand I şi atâţia alţii… la mămăligă, jumări, mititei, cozonac şi colţunaşi; • de la „tereştrii“ Anghel Saligny (realizatorul celui mai lung pod din Europa), Dimitrie Leonida (proiectantul hidrocentralei de la Bicaz), Petrache Poenaru (inventatorul tocului rezervor, strămoşul stiloului), Lazăr Edeleanu (cel care a pus la punct procedeul de rafinare a petrolului) la „aerienii“ Conrad Haas (proiectantul primelor rachete spaţiale), Aurel Vlaicu şi Traian Vuia (pionieri ai aviaţiei mondiale), Henri Coandă (constructorul primului avion cu reacţie din lume), Dorin Dumitru Prunariu (primul cosmonaut român); • de la „şugubăţul“ povestitor Ion Creangă şi sarcasticul dramaturg Ion Luca Caragiale la „taciturnul“ geniu al sculpturii Constantin Brâncuşi şi inegalabilul rapsod George Enescu; • de la regii daci, Decebal, care s-a opus Imperiului Roman în epoca sa de maximă înflorire, şi Burebista, cel care a dat o incredibilă dimensiune geografică statului strămoşilor noştri, dar şi cel care 6 a distrus culturile de viţă-de-vie deoarece strămoşii noştri erau prea „veseli“, la renumitele podgorii şi vinuri de astăzi (Cotnari, Murfatlar, Odobeşti, Panciu, Valea Călugărească şi atâtea altele); • de la regiunile montane cu întreaga lor podoabă de fenomene şi frumuseţi (piscuri impresionante, peşteri, chei şi defileuri cu adevărat spectaculoase) la mirifica Deltă a Dunării (cea mai mare din Europa şi cu cea mai bogată diversitate de păsări și pești) şi însoritul litoral al Mării Negre, cu o faimoasă salbă de staţiuni; • de la înaltele teorii ştiinţifice care au revoluţionat lumea (sonicitatea lui Gogu Constantinescu, efectul Procopiu, efectul Coandă, electroscopul Hurmuzescu, procedeul Edeleanu etc.) la „banalii“ mici şi cârnăciori de Pleşcoi; • de la „carele cu boi“ şi „ţărăncuţele“ lui Nicolae Grigorescu la „ochii“ lui Nicolae Tonitza, „florile“ lui Ştefan Luchian, „anemonele“ Margaretei Sterian și „stejarul“ lui Ion Andreescu; • de la umorul debordant al jocului unor actori precum Matei Millo, Grigore Vasiliu-Birlic, Alexandru Giugaru sau Elvira Popescu la dramatismul personajelor interpretate de Constantin I. Nottara, Ion Manolescu, Lucia Sturdza-Bulandra și Aristizza Romanescu; • de la inegalabila privighetoare a muzicii populare Maria Tănase la virtuoşii interpreţi de muzică clasică Hariclea Darclée, Nicolae Leonard, Nicolae Herlea; • de la „zburdălniciile“ de pe terenul de zgură ale lui Ilie Năstase şi „impetuozităţile“ pe apă ale lui Ivan Patzaichin la „zborul“ Iolandei Balaş sau al Nadiei Comăneci; • de la bisericile din lemn, capodopere ale arhitecturii populare, atât de caracteristice Maramureşului, şi cetăţile ţărăneşti, frecvente mai ales în sudul Transilvaniei, la cetăţile, castelele şi palatele din diferite epoci şi în variate stiluri, prezente pe tot teritoriul ţării; • de la originala şi incredibila încercare a unui român de a călători pe jos în jurul lumii la temerarele explorări de la „capătul Lumii“ ale unor cutezători precum Emil Racoviţă, Iuliu Popper, Ilarie Mitrea şi Samuel Fenişel; • de la mişcătoarele „focuri vii“ la încremenita lume de piatră a Detunatelor, Râpei Roşii, figurilor antropomorfe şi zoomorfe ce împodobesc Carpaţii (Sfinxul, Babele ş.a.).