**Introducere și tabel cronologic de Dionisie Pîrvuloiu **„Una dintre marile cărţi despre condiţia umană.“ —GABRIEL LIICEANU

**Introducere și tabel cronologic de Dionisie Pîrvuloiu **„Una dintre marile cărţi despre condiţia umană.“ —GABRIEL LIICEANU

• Ce să fac?*

• Moartea mă urmărește și viaţa trece în goană.*

• Învaţă-mă să nu fug de moarte și să nu las să-mi treacă viaţa.*

• Dă-mi curaj în înfruntarea greutăţilor și liniște deplină în faţa inevitabilului.*

• Dezleagă-mă din strânsoarea timpului.*

• Arată-mi că preţul vieţii nu stă-n durata ei, ci în felul cum o folosești, că se poate întâmpla, ba chiar se și întâmplă foarte des, ca unul care-a trăit foarte mult să fi trăit prea puţin.*

• Spune-mi de câte ori merg la culcare: „S-ar putea să nu te mai trezești“, și la trezire: „S-ar putea să nu mai dormi niciodată“.*

• Spune-mi la plecare: „S-ar putea să nu te mai întorci“, și la venire: „S-ar putea să nu mai pleci“.*

• După ce însă vei scăpa de această boală, orice schimbare a locului îţi va face plăcere.*

• Chiar dacă ai fi gonit la capătul lumii, în orice colţ sălbatic de ţară te-ai așeza, acea așezare, oricum ar fi, îţi va părea primitoare.*

• Interesează mai mult în ce stare de spirit mergi decât unde mergi și, de aceea, nu trebuie să ne legăm sufletul de nici un loc.*

• Trebuie să trăim cu această convingere: nu m-am născut pentru un singur colţ de lume; patria mea este întreg universul…*

• Căci acum nu călătorești, ci rătăcești mânat fără voie și schimbi loc după loc când ceea ce cauţi, o viaţă frumoasă, se află în orice loc.*„Nici retrasă vieţuire filozofică, mângâiere comodă a unui spirit mandarin, nici viaţă politică numai, pentru care idealul este vană podoabă, ci zbatere dramatică între forma supremă a omului, înţeleptul stoic, ce ridică pe om la măsura zeilor, și tristele împrejurări ale vremii neroniene, ce-i împovărau conștiinţa târâtă în abjecţia unei epoci fără seamăn. La aceasta, intuiţia vie că trăiește un sfârșit de lume, încercarea de salvare a bunului suprem, valoarea morală, presimţirea lumii noi ce se năștea, tonul «creștin» al atâtor idei. Seneca este primul om modern.“ —GHEORGHE GUŢU

** Pe copertă:** Seneca cel Tânăr, în singurul portret identificat cu certitudine (marmură, prima jumătate a sec. III; figura lui Seneca este reprodusă probabil după un original din sec. I). Staatliche Museen, Antikensammlung Berlin.