Juramant cu Dumnezeu. Fagaduinta si puterea sacramentelor - Scott Hahn

Cele mai solemne, maiestuoase și frumoase daruri pe care Isus Cristos le-a oferit lumii sunt sacramentele Sale. El le-a înzestrat cu o putere fără precedent și de neegalat - puterea de a schimba vieți, de a mântui suflete și de a împărtăși însăși viața lui Dumnezeu.

Sacramentele sunt mijloacele obişnuite prin care Dumnezeu călăuzeşte cursul fiecărei vieţi şi al întregii istorii omeneşti. Biserica celebrează șapte sacramente: botezul, Euharistia, confirmarea (mirul), căsătoria, preoția, spovedania și maslul (ungerea bolnavilor).

Fiecare a fost instituit de Isus pentru mântuire. Când Isus a vorbit despre sacramente, a precizat că acestea sunt esențiale: Dacă cineva nu se naşte din apă şi din Duh, nu poate intra în Împărăția lui Dumnezeu (In 3,5)... dacă nu mâncați din carnea Fiului omului şi nu beți sângele Lui, nu aveți viață în voi (In 6,53).

În Jurământ cu Dumnezeu, Dr. Scott Hahn explorează bogăția sacramentelor lui Cristos - doctrina, istoria, simbolurile și ritualurile lor. Bazându-se pe Biblie și pe tradiția Bisericii, el arată cum legămintele lui Dumnezeu - cu Adam, Noe, Avraam, Moise și David au devenit forțele motrice ale istoriei. Când Isus a venit să împlinească toate aceste legăminte, El a stabilit un nou legământ, cu o putere mai mare decât oricând înainte. Creștinii sunt acum copiii lui Dumnezeu. Uniți de Cristos prin botez, putem deja să ne împărtăşim din viaţa veşnică a Trinității, o viaţă pe care sperăm să o cunoaștem pe deplin în cer. Dar cerul este cu noi, chiar acum, în sacramente.

Noi, oamenii, avem o nevoie pe care doar sacramentele o pot împlini. Dumnezeu ne-a creat astfel și s-a întrupat anume în acest scop. Evanghelia după Ioan ne arată, cu o claritate uimitoare, legătura providențială între abisul acestei nevoi omenești și supraabundenţa puterii dumnezeieşti din sacramente. “La ai Săi a venit, dar ai Săi nu L-au primit. Dar celor câți L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut.” (In 1,11-13)