Antiparenting. Sensul pierdut al paternitatii

Antiparenting este suma experientelor mele: este o carte solida, alcatuita din doua parti teoretice in 33 de capitole si 10 povestiri-tablou din copilarie si adolescenta. Este o abordare fenomenologica a fenomenului Parenting, cu o excursie in filosofia paternitatii asa cum apare ea in Biblie si Confucianism, cu multe ilustratii de caz. Ca romancier, va asigur o lectura captivanta, ca jurnalist preocupat de anchete de mare rasunet in Romania, Moldova si Rusia, va asigur o carte foarte bine documentata si responsabila. Ca om crescut in padure, va daruiesc o carte plina de culori, sunete si mirosuri. Ca om al lui Dumnezeu, va impartasesc sufletul meu si multa caldura. Sper sa primiti acest dar al meu. Vi-l ofer din toata inima. - Savatie Bastovoi

Fragment din cartea "Antiparenting" de Savatie Bastovoi

"3. Ce e iubirea?

1) Iubirea „neconditionata" — o oferta de Black Friday.

2) Alfie Kohn — un sofist in contradictie cu Biblia. 3) Iubirea nu se confunda cu afectiunea. 4) Mitul Cenusaresei. 5) Capacitatea de a iubi difera de la orn la orn. 6) Dragostea se cultiva prin educatie.

ATI OBSERVAT, desigur, ca nu mi-am inceput cartea cu vorbe dulci despre iubire asa cum incep majoritatea cartilor la moda. Stiti ce e iubirea, nu? E chestia aia pe care o primesti neconditionat.

E o conditie sa fim iubiti neconditionat? Pentru tot mai multa lume se pare ca da. Deoarece am devenit o societate de consum, principiile economice le inlocuiesc pe cele spirituale. Oferta creeaza cererea: scoaterea pe taraba a mitului iubirii neconditionate a creat indata cumparatorul. Omul modern, insingurat si cu prea putin timp pentru sufletul sau, alearga la promisiunea iubirii neconditionate ca la oferta de Black Friday. Dar oare cererea creata poate fi satisfacuta? Poate e mai cinstit sa pretindem atita iubire cita oferim?

Am pe masa cartea lui Alfie Kohn, Parenting neconditionat, de la recompense si pedepse la iubire si intelegere, un volum care „le propune parintilor sa puna sub semnul intrebarii chiar premisele fundamentale la care se raporteaza in cresterea copiilor". Autorul declara iubirea parintelui drept conditie suficienta pentru o buna crestere a copilului. Este o afirmatie pe care o sustinem intru totul. Dificultatea intervine atunci cind dorim sa intelegem sensurile pe care le atribuie Alfie Kohn iubirilor. Am folosit bine pluralul deoarece Kohn vorbeste de doua tipuri de iubire: 1. iubirea conditionata, pe care copilul trebuie sa o cistige comportindu-se asa cum credem noi de cuviinta, ridicindu-se la standardele noastre, si 2. iubirea neconditionata, care nu depinde de comportamentul copiilor, de succesul lor, de cit de cuviinciosi sint sau orice altceva.

[...]

Cu alte cuvinte, dragostea parintilor fata de copii poate da rezultate atat de imprevizibile, incat este oarecum pripit sa punem o legatura hotaritoare intre aceasta si calitatea copilului. este clar ca sintem diferiti si ca aceste diferente ne insotesc de la nastere. Intrebarea care ma framanta este daca si capacitatea de a iubi este o trasatura innascuta sau se dobindeste prin educatie. Se pare ca gradele de deschidere spre iubire difera de la om la om."