Pentru Ahmed, emoția acționează asupra suprafețelor corpurilor, aliniind corpurile cu comunitățile sau situând corpurile în afara comunităților, creând, astfel, relații sociale care desemnează terenul retoric al națiunii. Cartea sa aduce o contribuție importantă la cercetarea afectelor prin faptul c...

Pentru Ahmed, emoția acționează asupra suprafețelor corpurilor, aliniind corpurile cu comunitățile sau situând corpurile în afara comunităților, creând, astfel, relații sociale care desemnează terenul retoric al națiunii. Cartea sa aduce o contribuție importantă la cercetarea afectelor prin faptul că oferă o lectură aplicată asupra emoțiilor în cadrul structurilor în care acestea sunt trăite și resimțite. Bazându-se pe teoria retorică, queer, feministă, studiile culturale marxiste și teoriile poststructuraliste ale limbajului, analiza lui Ahmed ne permite să vedem cum, în contextul actual, emoțiile dau valoare corpurilor și le aliniază – și ne aliniază și pe noi – în raport cu ideologiile puternice.- Rachel C. Riedner Ahmed pune sub semnul întrebării presupunerea că avem sentimente care „se mută în afară, spre obiecte și spre alții”. Mai degrabă, emoțiile „nu trebuie privite ca stări psihologice, ci ca practici sociale și culturale”. Preocuparea lui Ahmed este să înțeleagă de ce relațiile de putere persistă în ciuda formelor de rezistență și a modului în care emoțiile sunt implicate în nedreptatea socială, în special în rasism și homofobie. Ea susține că este necesar „să răspundem nedreptății într-un fel care să arate, mai degrabă decât să șteargă, complexitatea relației dintre violență, putere și emoție”.*- Caron Lipman** Editarea și traducerea acestui volum au fost co-finanțate de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.**