Principii de adaptare la ordinea mondială în schimbare: De ce națiunile triumfă și se prăbușesc / Principles for Dealing with the Changing World Order, de Ray Dalio este o carte valoroasă (care îmbină în mod inedit istoria cu economia) care îți va schimba perspectiva asupra trecutului lumii, ajutând...

Principii de adaptare la ordinea mondială în schimbare: De ce națiunile triumfă și se prăbușesc / Principles for Dealing with the Changing World Order, de Ray Dalio este o carte valoroasă (care îmbină în mod inedit istoria cu economia) care îți va schimba perspectiva asupra trecutului lumii, ajutându-te totodată să intuiești cum va arăta viitorul pe baza semnelor din prezent. Autorul privește înapoi în timp și își imaginează ultimii 500 de ani pe care i-a traversat omenirea ca pe un Mare Ciclu de acumulări și pierderi uriașe de avere, în care ciclul datoriilor și al piețelor de capital a jucat un rol primordial. Pe baza analizei minuțioase și pertinente pe care o face pe parcursul cărții, în final, Ray Dalio ne arată cum ne pot ajuta lecțiile trecutului să facem față mai bine viitorului. este fondatorul și copreședintele companiei Bridgewater Associates, care administrează active la nivel global, fiind lider în gestionarea portofoliilor instituționale și totodată cel mai mare fond de hedging din lume. Dalio este convins că, studiind trecutul, vom înțelege mai bine unde ne aflăm în prezent și vom putea formula principii practice pentru a face față cu brio la ceea ce urmează. Dalio este autorul cărților: „Principii”, „Principii pentru succes” și „Principii: Jurnalul tău călăuzitor” (apărute în limba română la Editura ap!) dar și al volumului „Principles for Navigating Big Debt Crises”. Dalio a realizat de asemenea și o serie de studii foarte interesante pe teme economice. Puteți afla mai multe informații despre Ray Dalio și ideile sale de pe site-ul www.principles.com sau urmărindu-l (@raydalio) pe rețelele sociale Twitter, Facebook, Linkedln și Instagram. Cartea de față este un studiu complex cu privire la motivele pentru care prosperă și apoi se prăbușesc cele mai mari imperii ale lumii și piețele lor, cu scopul de a putea pune în perspectivă ceea ce se întâmplă acum și pentru a putea gestiona mai ușor evenimentele viitoare. Autorul analizează de asemenea schimbările importante pe care le suferă în prezent ordinea mondială, în comparație cu schimbări similare din trecutul omenirii și mecanismele care au stat la baza lor, pentru a putea astfel, pe baza acestor observații, să anticipăm cum va evolua lumea în viitor. Volumul de față a apărut ca urmare a nevoii autorului de a înțelege trei mari forțe care s-au manifestat mereu de-a lungul istoriei: ratele dobânzilor din ce în ce mai scăzute sau negative; Se referă la gradul de cooperare și conflict pentru avuție și putere, cauzat în mare parte de discrepanțele în ce privește bogăția și valorile; Se referă la gradul de competitivitate dintre puterile existente care se luptă pentru bogăție și putere. Volumul este împărțit în trei părți, după cum urmează: sintetizează ascensiunea și declinul imperiilor, pe baza cercetărilor autorului privind anumite cazuri specifice. studiază în amănunt cazuri individuale, analizând poveștile principalelor imperii din ultimii 500 de ani care au deținut moneda de rezervă, și dedică un întreg capitol conflictelor din prezent dintre Statele Unite și China. este o interpretare a ceea ce înseamnă toate acestea pentru viitor, din punctul de vedere al autorului. Dar haideți să vedem pe rând care sunt principalele subiecte abordate în fiecare dintre cele 3 părți ale cărții: Din această primă parte a cărții vom înțelege cum funcționează Marele Ciclu arhetipal și cele trei cicluri care-l compun, acest lucru ajutându-ne să identificăm tiparele istoriei și ce prevestesc ele. Dinamica schimbării ordinii mondiale este destul de simplă. În timp, un procent foarte mic al populației ajunge să câștige și să controleze un procent extraordinar de mare din averea și puterea totală. Când vin vremuri grele, cei mai afectați sunt săracii și cei lipsiți de putere, ceea ce duce la conflicte care stârnesc revoluții și/sau războaie civile. Când aceste conflicte se încheie, se creează o nouă ordine mondială, iar ciclul se reia. Autorul identifică în această ordine de idei 18 factori determinanți care explică aproape toate fluctuațiile esențiale care de-a lungul timpului au provocat suișuri și coborâșuri în imperii. Dintre aceștia, trei sunt cei mai importanți și i-am amintit și mai sus: 1. Ciclul datoriilor pe termen lung și al piețelor de capital, 2. Ciclul ordinii și dezordinii interne, 3. Ciclul ordinii și dezordinii externe. În această secțiune studiem: • Ciclurile ascensiunii și declinului bogăției și puterii din cele mai importante țări, din ultimii 500 de ani, cu ajutorul unui grafic care ilustrează bogăția și puterea celor mai importante 11 imperii din ultimii 500 de ani. • Opt factori determinanți ai bogăției și puterii; • Cele trei mari faze ale ascensiunii și declinului; • Noua ordine mondială care a început în 1945, odată cu înființarea unui nou sistem monetar internațional (creat în 1944, la Bretton Woods, New Hampshire) și a unui sistem de guvernare mondială dominat de Statele Unite, care devenise cea mai bogată țară din lume, deținând două treimi din rezerva de aur mondială. În continuare, studiem în amănunt factorii determinanți care explică aproape toate fluctuațiile esențiale care s-au produs de-a lungul timpului și care au provocat suișuri și coborâșuri în imperii, autorul subliniind faptul că un anumit ansamblu de circumstanțe creează un număr limitat de posibilități. Prin urmare, identificând corect circumstanțele și înțelegând relațiile de tip cauză-efect, ne putem îmbunătăți capacitatea de a înțelege ce este posibil să se întâmple în viitor și de a lua decizii înțelepte. Banii și creditele reprezintă cele mai mari influențe asupra modului în care cresc și descresc averea și puterea. Dacă nu înțelegi cum funcționează banii și creditele, nu poți înțelege cum funcționează sistemul, și dacă nu înțelegi cum funcționează sistemul, nu poți înțelege nici ce te așteaptă. Tocmai de aceea, autorul dedică aici un întreg capitol unei mai bune înțelegeri a unor concepte precum: banii, creditele și economia. În această secțiune autorul analizează relațiile de tip cauză-efect atemporale și universale care influențează ordinile interne, precum și comportamentele ce determină oscilații între perioadele de ordine și perioadele de dezordine, observând că, în mare, și acest ciclu urmează aceeași logică: ascensiune, apogeu, declin, sau: • Când se stabilește o nouă ordine și noul leadership își consolidează puterea; • Când sistemele de alocare a resurselor și birocrațiile guvernamentale sunt construite și perfecționate. • Când există pace și prosperitate; • O perioadă de excese; • Când există condiții financiare precare și conflicte acerbe; • Când se declanșează războaiele civile- care schimbă din temelii ordinea internă. Ele includ restructurări totale ale averii și puterii politice, care cuprind, la rândul lor, restructurări totale ale datoriilor, participării financiare și procesului de luare a deciziilor. Relațiile internaționale sunt influențate mult mai mult de dinamicile de putere brută. Când țările puternice au ceva de disputat, nu-și pun avocații să le pledeze cazul în fața judecătorilor, ci se amenință reciproc și fie ajung la o înțelegere, fie la luptă (război). De aceea, ordinea internațională urmează mult mai mult legea junglei decât dreptul internațional. ALȚI DETERMINANȚI-CHEIE (OPT INDICATORI-CHEIE AI PUTERII) 4. Educația 5. Inovația și tehnologie 6. Competitivitatea costurilor 7. Forța armată 8. Comerțul 9. Producția economică 10. Piețele și centrul financiar 11. Statutul rezervei monetare ALȚI DETERMINANȚI: 12. Geologia 13. Alocarea eficientă a resurselor 14. Fenomenele naturale 15. Infrastructura și investițiile 16. Caracterul/ buna-cuviință/ determinarea 17. Lideri politici/Stat de drept 18. Discrepanțele de avere, oportunitățile și valorile Tot în această secțiune vei înțelege mai bine: • Autorul îți prezintă un șablon al acestora, din moment ce a constatat că aproape toate urmează aproximativ același tipar. • în raport cu nivelul veniturilor și fluxului de numerar necesar pentru achitarea datoriilor. • și cum crește întotdeauna ulterior valoarea lor; • • Dacă în prima parte, autorul a explicat cum crede el că funcționează lumea, în partea a II-a punctează ciclurile ascensiunii și declinului Imperiului Olandez, Imperiului Britanic, Americii și a Chinei, în ultimii 500 de ani de istorie, pentru ca în ultima parte a acestei secțiuni să dedice un spațiu suficient de vast unui subiect care ne interesează pe toți în această perioadă de instabilitate generală: RĂZBOAIELE. Pasionații de istorie se vor delecta la începutul acestei a doua părți cu o trecere în revistă a istoriei lumii din ultimii 500 de ani, din care vor observa cum fiecare ciclu a constat într-o perioadă relativ lungă de pace și prosperitate (Renașterea, Iluminismul, Revoluția Industrială), care a sădit semințele unor războaie externe îngrozitoare și violente (Războiul de 30 de Ani, Războaiele napoleoniene și cele două Războaie Mondiale). Aflăm așadar: • Care erau imperiile lumii la 1500 în Europa, Asia, Orientul Mijlociu, America și Africa; • Care au fost cele mai importante schimbări (în special de mentalitate) care i-au făcut pe oameni să-și schimbe comportamentul, îndeosebi vizavi de modul în care ar trebui împărțite averea și puterea. Și analizăm cele mai importante perioade și evenimente care au marcat și au schimbat lumea ultimilor 500 de ani: • • • • • • • • • • • • • • • • care a dus la următorul Mare Ciclu în istoria mondială: ascensiunea și declinul Imperiului Britanic și a monedei lor de rezervă. • • unde Marea Britanie, aliată cu Austria, Prusia și Rusia a creat un sistem de control și echilibru între puterile europene, care avea să reziste, mai mult sau mai puțin, timp de un secol. urmată de înfloritorii ani '20, și la scurt timp, de Marea Criză Economică, din 1929. de țările învingătoare. SUA devin puterea dominantă și forța polițienească globală; New York devine centrul financiar al lumii; se creează alianța militară NATO și sunt înființate Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. înființarea Uniunii Europene și motivele pentru care acum asistăm la declinul acesteia; pentru înțelegerea căruia autorul trece în revistă istoria SUA de la începuturi până în prezent). • – o secțiune care vorbește despre istoria Chinei începând cu anul 2000 î.Hr, când începe, continuând cu marile dinastii care au condus țara și până la perioada dintre 1800 și fondarea Republicii Populare Chineze din 1949. În continuare autorul analizează îndeaproape perioada Mao, apoi intervalul de timp dintre ascensiunea lui Deng Xiaoping (din 1978 până în 1997) și venirea la putere a lui Xi Jinping (2012) până în prezent. Un capitol întreg este dedicat relațiilor dintre SUA și China. Analiza istoriei ultimilor 500 de ani și punctarea ciclurilor ascensiunii și declinului Imperiului Olandez, Imperiului Britanic, Americii și a Chinei, ne ajută să stabilim unde ne aflăm în contextul tabloului global care ne-a adus aici și să identificăm tiparele de tip cauză-efect ale modului în care funcționează lucrurile, pentru a căpăta o perspectivă mai clară asupra punctului în care ne aflăm. Pentru că, analizând cazurile din trecut și cunoștințele noastre despre evenimentele actuale ne putem da seama ce este cel mai probabil să se întâmple în viitor și cum să înfruntăm cât mai bine situația. În această ordine de idei, analizăm tipurile de războaie care pot izbucni atunci când țările puternice au ceva de disputat, motivele pentru care au loc acestea și principiile pe care le putem deduce din modul în care s-au desfășurat lucrurile în trecut, pentru a gestiona mai eficient în viitor aceste conflicte: Conflicte legate de tarife, restricții de import/export și alte metode de a distruge un rival din punct de vedere economic Conflicte cu privire la care tehnologii să fie dezvăluite și care să fie păstrate ca elemente protejate ale securității naționale; Conflicte legate de teritorii și alianțe care sunt soluționate prin negocieri și angajamente explicite sau implicite, nu prin lupte; Conflicte induse prin instrumente financiare precum sancțiunile (de ex., întreruperea fluxului de bani și credite prin pedepsirea instituțiilor și guvernelor care le oferă) și limitarea accesului străin la piețele de capital Conflicte care implică focuri de armă și desfășurarea forțelor militare. La acestea, se adaugă alte două tipuri de războaie la fel de periculoase: Modul în care oamenii se poartă unii cu alții are o importanță capitală în determinarea felului în care vor gestiona circumstanțele cu care se confruntă împreună, iar cultura lor constituie cel mai mare factor determinant al interacțiunii dintre ei. : va stabili cât de eficace suntem și ne va face să fim puternici sau slabi în diferitele împrejurări în care vom fi puși. Teoria autorului cu privire la viitor se sprijină pe ideile sale despre: 1. care provoacă schimbări în timp, precum creșterea productivității. Studiem în acest sens: cât de mult a crescut populația lumii de la 1500 până în prezent; cum s-a modificat speranța de viață de-a lungul timpului și cum a evoluat prosperitatea economică măsurată după PIB-ul real. 2. , care provoacă suișuri și coborâșuri ritmice în economie (cum ar fi bulele și crizele datoriilor) sau suișuri și coborâșuri non-ritmice, precum fenomenele naturii, pandemiile, decesele în războaie. 3. care ne pot ajuta să vedem în ce fază a ciclurilor ne aflăm și ce ar putea urma. Studiind acești indicatori putem răspunde la întrebări precum: • Care ar putea fi factorul declanșator al unui război de proporții între cele mai mari puteri ale lumii (China și SUA) în următorii 10 ani, judecând în funcție de: ciclul ordinii și al dezordinii interne, ciclul ordinii și al dezordinii externe, fenomenele naturii? • Cât de mari sunt șansele ca un conflict militar de proporții să izbucnească în următorii ani? • Care va fi viitorul celor mai importante 11 țări din lume, luând în considerare 5 dintre cei 18 determinanți? • Când va avea loc următoarea recesiune? În final, autorul îi invită pe decidenții politici și pe cei cărora aceștia le raportează să folosească instrumentele puse la dispoziție de această carte pentru: 1) a evalua situația țărilor pe care le conduc și a altor țări care îi interesează, 2) a vedea dacă aceasta se îmbunătățește sau se înrăutățește și în ce fel și 3) a face schimbări în ceea ce privește determinanții viitorului pentru a crea un viitor mai bun. Dar fiecare dintre noi poate folosi informațiile din această carte pentru a lua decizii mai bune și a avea un viitor mai bun. De altfel acesta este și scopul cărții, așa cum a fost el formulat de autor: ----- Nu ezitați să consultați și anexa cărții din care veți afla care sunt perspectivele marilor puteri ale lumii în momentul de față. Este vorba mai exact despre: Statele Unite, China, Germania, Japonia, India, Marea Britanie, Franța, Olanda, Rusia și Spania.