Poveștile pe care le-ai așternut, ca un covor fermecat, m-au purtat și pe mine în lumile tale; lumi pe care le trăiam în timp ce parcurgeam pașii tăi pe ulițele copilăriei... S-a întâmplat așa pentru că tu povestești, nu relatezi faptele și trăirile personajului principal. Și povestești frumos, coer...

Poveștile pe care le-ai așternut, ca un covor fermecat, m-au purtat și pe mine în lumile tale; lumi pe care le trăiam în timp ce parcurgeam pașii tăi pe ulițele copilăriei... S-a întâmplat așa pentru că tu povestești, nu relatezi faptele și trăirile personajului principal. Și povestești frumos, coerent, făcând, în același timp, și o radiografie a micilor universuri pe care le explorai cu aceeași curiozitate a de ce-urilor începutului de viață...

• Aceste „Povești cu pași mici” sunt și crâmpeie din copilăria multora dintre noi, iar eu, cunoscând-o pe autoare când deja era mare, om mare cu o minte ghidușă, i-am simțit/ văzut nedumerirea, revolta, tristețea, bucuria, curiozitatea, inventivitatea, devenirea... Poate tocmai de aceea, cu fiecare pas, oricât de mic ar fi, am văzut etapele vieții în mijlocul clocotului transformărilor sociale de atunci și de acolo. „Povești cu pași mici” sunt de citit nu numai de către copii, ci și de către adulți, pentru că și maturii de astăzi au fost, ieri, copii.*--** Matilda Cazacu,** jurnalist