Toate trei au fost de familie bună şi au avut o educaţie aleasă. Toate trei, prin naştere sau prin căsătorie, au ajuns să joace un rol esenţial în complicatele intrigi şi conflicte din Războiul celor Două Roze. Şi totuşi, ştim foarte puţine lucruri despre ele, pentru că femeile lipsesc în general di...

Toate trei au fost de familie bună şi au avut o educaţie aleasă. Toate trei, prin naştere sau prin căsătorie, au ajuns să joace un rol esenţial în complicatele intrigi şi conflicte din Războiul celor Două Roze. Şi totuşi, ştim foarte puţine lucruri despre ele, pentru că femeile lipsesc în general din cronicile medievale. Cele trei sunt Jacquetta de Luxemburg, fiica ei Elizabeth Woodville, soţia regelui Eduard al IV-lea, şi Margaret Beaufort, mama primului rege din dinastia Tudorilor.

Jacquetta de Luxemburg, ducesă de Bedford, s-a căsătorit din dragoste cu un bărbat inferior ca statut social, dar fiica ei a devenit regina Angliei. Philippa Gregory s-a documentat îndelung pentru a ne oferi prima biografie a acestei femei care a trecut prin două războaie şi a fost primă-doamnă la două curţi rivale. David Baldwin spune povestea fiicei Jacquettei, Elizabeth, care era o văduvă cu doi copii când Eduard al IV-lea a luat-o de soţie. Ea va fi cunoscută ca „regina albă” şi ca mama faimoşilor „prinţi din Turnul Londrei”, a căror dispariţie nu a fost elucidată nici în prezent. Michael Jones face un portret mai nuanţat al lui Margaret Beaufort, pe care izvoarele istorice o prezintă mereu ca pe o femeie pioasă, dar care a complotat şi şi-a trădat regele pentru ca fiul ei să devină primul monarh din familia Tudor.

„Povestea captivantă a trei femei curajoase care au modelat istoria Angliei.” (Publishers Weekly)

„O lectură antrenantă. Fanii Philippei Gregory vor savura aceste studii despre cele trei femei care i-au inspirat romanele din ciclul dedicat Războiului celor Două Roze.” (The Post and Courier)

„Pentru mine, aceste trei femei sunt interesante şi individual. Ele sunt eroinele, strămoaşele mele. Vieţile lor, ca şi ale altora, îmi arată ce poate face o femeie chiar şi fără a avea oficial parte de putere, educaţie sau drepturi, într‑o lume dominată de bărbaţi. Sunt exemple inspiraţionale ale forţei spiritului feminin.” (Philippa Gregory)