ION POP (n. 1 iulie 1941, Mireşu Mare, jud. Maramureş). A fost profesor la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1964-2007). A condus, ca redactor-şef şi director, revista studenţească de cultură Echinox (1969-1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbon...

ION POP (n. 1 iulie 1941, Mireşu Mare, jud. Maramureş). A fost profesor la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1964-2007). A condus, ca redactor-şef şi director, revista studenţească de cultură Echinox (1969-1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle-Paris 3 (1973-1976), iar între anii 1990-1993 a activat ca director al Centrului Cultural Român din capitala Franţei. La 26 noiembrie 2015 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001. Premiul Academiei Române (1985). Premiul Naţional al Uniunii Scriitorilor din România (2012). Poezie: * Propuneri pentru o fântână*(1966);* Biata mea cuminţenie (1969); Gramatică târzie (1977); Soarele * şi uitarea (1985); * Amânarea generală*(1990);* Descoperirea ochiului (2002); Elegii în ofensivă*(2003);* Litere * şi albine (2010); În faţa mării (2011); Casa scărilor (2015); Poeme: 1966-2011 (2015); Lista de aşteptare (2019). Critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969); Poezia unei generaţii (1973); Nichita Stănescu. Spaţiul şi măştile peziei (1980; 2011); Lucian Blaga. Universul liric (1981); Lecturi fragmentare (1983); Jocul poeziei (1985); * Avangarda în literatura română*(1990; 2017);* A scrie * şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993); Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001); * Viaţă* şi texte (2001); Lucian Blaga în 10 poeme (2004); * Introducere în avangarda literară românească*(2007);* „Echinox”. Vocile poeziei (2008); Din avangardă spre ariergardă*(2010);* Scara din bibliotecă*(2013);* Poezia românească neomodernistă*(2018);* Cărţi la alegere. Poeţi * şi poezie (2020). Publicistică: Ore franceze (I: 1979, II: 2002), Interviuri. Între biografie şi bibliografie (2011), Dezordinea de zi (2012). Traduceri: (volume) din Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Paul Ricoeur, Benjamin Fondane, Paul Morand. A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol. 1998-2003, ediţie definitivă 2007). A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve, Paris-Bucureşti, 2006, şi antologia * Avangarda românească*, în colecţia de „Opere fundamentale” a Academiei Române, Bucureşti, 2015. A coordonat revista Caietele avangardei, editată de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. A prefaţat şi îngrijit numeroase ediţii din poeţii avangardişti români şi de poezie românească actuală.

* * *MIRCEA ZACIU (27 august 1928, Oradea – 21 martie 2000, Cluj-Napoca) este un important critic şi istoric literar român. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj (1952) şi doctor în Litere (1967), a fost decan al aceleiaşi facultăţi între 1962 şi 1966. În perioada 1967-1970 a fost şeful Catedrei de literatură română contemporană şi teoria literaturii, lector la Universităţile din Köln, Bonn si Aachen, unde a predat limba şi literatura română. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1956), din al cărui Consiliu de Conducere a făcut parte timp de trei legislaturi, membru în Comitetul Director al Uniunii între anii 1990 şi 1995, a devenit membru de onoare al Academiei Române (1997). Din 1972 până în 1985, a coordonat colecţia „Restituiri” a Editurii Dacia. A debutat în ziarul* Ecoul , cu un medalion despre Duiliu Zamfirescu (1944), şi cu proză în revista Flacăra (1948). Scenariul Amiaza unei revoluţii reprezintă debutul editorial (1954). Volume: Ion Agârbiceanu (1964; 1972); * Nuvela românească(1965);* Masca geniului (1967); Glose (1970); Colaje (1972); Ordinea şi aventura (1973); Bivuac (1974); Lecturi şi zile (1975); Teritorii (1976); Alte lecturi şi alte zile , (1978); Lancea lui Ahile (1980); * Cu cărţile pe masă(1981);* Viaticum (1983; 1998); Jurnal , I-IV (1993-1998); Clasici şi contemporani (1994); * Ca o imensă scenă, * Transilvania...(1996; 2018); Scrisori nimănui (1996); Departe , aproape (1998); * Jucătorul de rezervă(2000); Mircea Zaciu, Ion Brad,* Dialog epistolar , îngr. şi pref. Maria Cordoneanu (2003); Mircea Zaciu, Octavian Şchiau, * Corespondenţă (1956-2000), o carte gândită şi alcătuită de Ilie Rad (2015); Interviuri (2007). În colaborare: Cu bilet circular. O antologie posibilă a schiţei româneşti, pref. edit., Cluj-Napoca (1974); Scriitori români. Mic dicţionar (1978); Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu (1982); Liviu Rebreanu după un veac (1985); Dicţionarul scriitorilor români, I-IV (1995-2002); Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (2000).