Din tara lui Cosbuc si a lui Rebreanu - Mircea Popa

**Proiect editorial apărut sub egida Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud. Director: Ioan Pintea

Seria: Publicații, programe și proiecte ale Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud **

Pe copertă: Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu Bistrița, inaugurată pe 14 noiembrie 2023

Am conceput, cu ani în urmă, o suită de cărți aparținând geografiei literare. În rândul acestora s-au numărat volume despre Bihor (Pagini bihorene, 2003 ; De la Samuil Vulcan la Iosif Vulcan. O panoramă a scrisului din Bihor până în 1918 , 2018; Repere bihorene, 2020), Blaj (Uleiul din candelă. Astra și spiritul Blajului, 2009), Cluj ( Ferestrele Clujului. Exerciții de memorie culturală, 2014, 2015; Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire, 2017; Peisaje culturale clujene, 2024), continuând cu lucrări despre Sălaj (* Momente culturale silvane,*2015) etc. Acum a sosit momentul să adaug acestei serii o carte despre scriitori din zona Bistrița-Năsăud.

Au venit la rând aceste incursiuni, întrucât, de-a lungul timpului, am scris despre mulți autori din această arie geografică, ținut care se distinge prin faptul că a dat culturii naționale doi scriitori de o importanță covârșitoare: poetul George Coșbuc și prozatorul Liviu Rebreanu. Trei dintre zonele de care m-am ocupat, Blaj, Bihor și Năsăud, își datorează înflorirea culturală faptului că acolo a existat un învățământ românesc în limba națională: din 1754, la Blaj, din 1828, la Beiuș, din 1863, la Năsăud. Aceste școli românești au fost adevărate creuzete de formare a intelighenției transilvănene, soldate în plan cultural și literar cu veritabile curente de renaștere națională, care au lăsat urme durabile în presă, învățământ, edituri, stimulate și de existența mai multor asociații culturale și literare, care au influențat scrisul în mod direct și eficace. Fie că vorbim de Asociațiunea Astra, fie că vorbim de lepturiștii orădeni, de Societatea „Petru Maior” de la Budapesta sau de „Virtus Romana Rediviva” de la Năsăud, toate acestea au creat cadrul firesc de afirmare și dezvoltare.(Mircea Popa)