Un mic florilegiu de eseuri subtile, organizate sub forma unui mozaic si dedicate catorva clasici si catorva contemporani, propune aici Mircea Mot, sub forma unor complicitati selective. Cele despre clasici par a fi pornite pe temeiuri tematiste, dar din unghiuri destul de nefrecventate. Mircea Mot,...

Un mic florilegiu de eseuri subtile, organizate sub forma unui mozaic si dedicate catorva clasici si catorva contemporani, propune aici Mircea Mot, sub forma unor complicitati selective. Cele despre clasici par a fi pornite pe temeiuri tematiste, dar din unghiuri destul de nefrecventate. Mircea Mot, cunoscand prea bine bibliografia care-i copleseste pe clasici, isi cauta teme (ori doar motive) care-i permit incursiuni inedite. Vegetalul la Creanga, moda, trenul, absenta barbatilor de acasa la Caragiale, ocupatiile agricole si figuratia arboricola la Rebreanu, absenta evanghelistului Matei la Arghezi s.a. sunt cateva din cheile cu care Mircea Mot intra in spatiul operelor, desfacand toate latentele simbolice. Ideea lui exegetica e ca fiecare simbol, oricat de ignorat (chiar si de autor), duce, asemeni brandusei blagiene, spre miezul operei si al viziunii. Dar ca sa duca intr-adevar e nevoie si de iscusinta eseistului. - Al. Cistelecan

Pe Mircea Mot il caracterizeaza interesul pentru hermeneutica intensiva a literaturii, pe considerentul ca orice opera de fictiune reprezinta un cod simbolic si epistemic cu trimiteri precise, pe care criticul are datoria sa il decripteze. De aceea, el e in stare sa adaste chiar ani intregi pe marginea unui text, dezvaluindu-i meticulos toate straturile, investigand corectitudinea perspectivelor critice si eventualele derapaje ale acestora. - Stefan Borbly