Nota: Aceasta descriere a fost tradusa automat in limba romana.

Nota: Aceasta descriere a fost tradusa automat in limba romana.

„Anglia? Părea să plouă tot timpul... Sau poate eram eu” MARILYN MONROE În iulie 1956, Marilyn Monroe a ajuns la Londra, în luna de miere cu soțul ei, Arthur Miller, pentru a filma „Prințul adormit” (lansat ulterior sub numele de „Prințul și dansatoarea”) cu Laurence Olivier. Când cuplul a ajuns la aeroportul din Londra, așteptau cu nerăbdare o ședere liniștită. Marilyn lucra în timpul zilei la studiourile Pinewood, în timp ce Arthur scria. Apoi, seara, cuplul se putea relaxa împreună în căsuța lor privată englezească de la țară. Nu s-a întâmplat chiar așa. „Căsuța” era de fapt o vilă, care aparținea lordului Drogheda, directorul general al Financial Times. Crescută în camere și apartamente minuscule de hotel, Marilyn se simțea urmărită. Era urmărită de servitorii lordului Drogheda, care vindeau povești ziarelor. Când au început filmările, a fost un dezastru. Regizorul Joshua Logan îi scrisese lui Olivier, oferindu-i sfaturi despre cum să o trateze pe Marilyn ca actriță, dar Olivier l-a ignorat. În schimb, el a fost condescendent față de ea în prezentarea sa la distribuție, i-a subestimat opiniile despre actorie și i-a respins frica de scenă ca pe un inconvenient. Marilyn a ajuns să-l urască pe Olivier cu pasiune; sentimentul era reciproc. Marilyn s-a trezit sfâșiată între adaptarea la viața de căsătorie, faptul că era o curiozitate pentru presa britanică adesea ostilă și munca ei la Prințul și dansatoarea. Găsea consolare în mici acte de bunătate din partea publicului și o nouă fascinație pentru Regina Elisabeta. Marilyn a ținut să adopte unele dintre mărcile preferate ale Reginei, cumpărând mănuși de la Cornelia James, parfum de la Floris și trecând de la Chanel No. 5 la Lavender de la Yardley. Marilyn a ținut să-i ceară managerului de PR al filmului să adauge o întâlnire regală în programul ei, dar în fiecare zi Olivier ștergea cererea. Michelle Morgan descrie călătoria lui Marilyn în Marea Britanie de la sfârșitul anilor 1950 în detalii evocatoare, explorând realizarea filmului alături de viața privată tulbure a vedetei de cinema și căutarea ei de a o întâlni pe Regină. Σελίδες: 304, Έτος Έκδοσης: 0614, Διαστάσεις: 15,2x15,2cm

Vezi mai mult Vezi mai mult #### Inapoi in pagina de produs

Nota: Aceasta descriere a fost tradusa automat in limba romana.

„Anglia? Părea să plouă tot timpul... Sau poate eram eu” MARILYN MONROE În iulie 1956, Marilyn Monroe a ajuns la Londra, în luna de miere cu soțul ei, Arthur Miller, pentru a filma „Prințul adormit” (lansat ulterior sub numele de „Prințul și dansatoarea”) cu Laurence Olivier. Când cuplul a ajuns la aeroportul din Londra, așteptau cu nerăbdare o ședere liniștită. Marilyn lucra în timpul zilei la studiourile Pinewood, în timp ce Arthur scria. Apoi, seara, cuplul se putea relaxa împreună în căsuța lor privată englezească de la țară. Nu s-a întâmplat chiar așa. „Căsuța” era de fapt o vilă, care aparținea lordului Drogheda, directorul general al Financial Times. Crescută în camere și apartamente minuscule de hotel, Marilyn se simțea urmărită. Era urmărită de servitorii lordului Drogheda, care vindeau povești ziarelor. Când au început filmările, a fost un dezastru. Regizorul Joshua Logan îi scrisese lui Olivier, oferindu-i sfaturi despre cum să o trateze pe Marilyn ca actriță, dar Olivier l-a ignorat. În schimb, el a fost condescendent față de ea în prezentarea sa la distribuție, i-a subestimat opiniile despre actorie și i-a respins frica de scenă ca pe un inconvenient. Marilyn a ajuns să-l urască pe Olivier cu pasiune; sentimentul era reciproc. Marilyn s-a trezit sfâșiată între adaptarea la viața de căsătorie, faptul că era o curiozitate pentru presa britanică adesea ostilă și munca ei la Prințul și dansatoarea. Găsea consolare în mici acte de bunătate din partea publicului și o nouă fascinație pentru Regina Elisabeta. Marilyn a ținut să adopte unele dintre mărcile preferate ale Reginei, cumpărând mănuși de la Cornelia James, parfum de la Floris și trecând de la Chanel No. 5 la Lavender de la Yardley. Marilyn a ținut să-i ceară managerului de PR al filmului să adauge o întâlnire regală în programul ei, dar în fiecare zi Olivier ștergea cererea. Michelle Morgan descrie călătoria lui Marilyn în Marea Britanie de la sfârșitul anilor 1950 în detalii evocatoare, explorând realizarea filmului alături de viața privată tulbure a vedetei de cinema și căutarea ei de a o întâlni pe Regină. Σελίδες: 304, Έτος Έκδοσης: 0614, Διαστάσεις: 15,2x15,2cm