În această stranie istorie a „adevăratului sex”, memoriile Alexinei Barbin constituie un document. Nu este unic, dar este destul de rar. Este jurnalul sau, mai degrabă, sunt amintirile lăsate de unul dintre aceşti indivizi cărora medicina şi justiţia secolului al XIX-lea le cerea cu înverşunare să-ş...

În această stranie istorie a „adevăratului sex”, memoriile Alexinei Barbin constituie un document. Nu este unic, dar este destul de rar. Este jurnalul sau, mai degrabă, sunt amintirile lăsate de unul dintre aceşti indivizi cărora medicina şi justiţia secolului al XIX-lea le cerea cu înverşunare să-şi recunoască adevărata identitate sexuală.

Crescută ca o tânără fată sărmană şi virtuoasă într-un mediu aproape exclusiv feminin şi profund religios, Herculine Barbin, numită în cercul ei Alexina, a fost în cele din urmă recunoscută ca fiind un „adevărat” băiat; obligat să-şi schimbe sexul în mod legal, după o procedură judiciară şi o modificare a stării sale civile, el nu s-a putut adapta noii sale identităţi şi a sfârşit prin a se sinucide.

Michel Foucault