Constituția stabilește prin art. 124-126 și art. 131-132:

Constituția stabilește prin art. 124-126 și art. 131-132:

– statutul diferit și total distinct al judecatorilor, de cel al procurorilor; și

– prevede ca numai judecatorii au misiunea de a infaptui justiția, adica de a judeca, iar procurorii au rolul de a reprezenta interesele generale ale societații, de a apara ordinea de drept și drepturile și libertațile cetațenilor (?!).

Prin urmare, din punct de vedere constituțional, nu exista și nici nu se poate acredita confuzia dintre cele doua funcții, nefiind permisa, de aceasta ordine constituționala, stabilirea, printr-o lege unica, a statutului și carierei comune a judecatorilor și procurorilor, precum o realizeaza Legea nr. 303/2004.

Jurisprudența CEDO a statuat, constant, asupra distincției majore dintre cele doua funcții, reținand ca este daunatoare introducerea publica a confuziei dintre ele.

De altfel, prin prima hotarare contra Romaniei (Vasilescu 1997), CEDO a decis ca „procurorul” nu are figura juridica a unui „magistrat”, adica a unui judecator și nu poate pronunța soluții pe fond.

Decuplarea statutului procurorilor de cel al judecatorilor este o soluție legala simpla și eficace, pentru a se inlatura/atenua efectul negativ, indus in societate, prin actuala reglementare comuna.

*InStarea justiției (III), Culegere de articole, studii și note 2018-2019, Marin Voicu ne prezinta o ampla lucrare structurata in cinci mari capitole. Pentru inceput, sunt abordate teme de drept european, precum starea justiției civile, comerciale și de contencios administrativ in statele Uniunii Europene. In a doua parte, cea de drept constituțional și parlament, sunt prezentate calitatea legii și deficitul de democrație parlamentara in procesul legislativ din Romania. Al treilea capitol este rezervat puterii judecatorești din Europa și din țara noastra, fiind dezbatute cu precadere reforma justiției din Franța, Belgia și Elveția. Cel de-al patrulea capitol, destinat dreptului maritim și arbitral, readuce in discuție subiecte precum starea codului maritim și a dreptului portuar.

Nu in ultimul rand, inStarea justiției (III), Culegere de articole, studii și note 2018-2019 regasim importante pagini de istorie judiciara reflectate in Pandectele Romane din perioada 1921-1939, ce ating subiecte precum cadrul justiției, stilul hotararilor judecatorești sau dreptul in programele școlare.*