De ce se afla Europa in impas? Problemele Uniunii Europene sunt exclusiv financiare si economice? Sau putem vorbi despre o criza mai profunda, despre o criza a legitimitatii UE? Pornind la aceste intrebari de substanta si de la ideea ca, in Uniunea Europeana, criza este, in primul rand, o criza de i...

De ce se afla Europa in impas? Problemele Uniunii Europene sunt exclusiv financiare si economice? Sau putem vorbi despre o criza mai profunda, despre o criza a legitimitatii UE? Pornind la aceste intrebari de substanta si de la ideea ca, in Uniunea Europeana, criza este, in primul rand, o criza de incredere si de legitimitate, autoarea realizeaza prima cercetare empirica din Romania dedicata crizei euro, modului in care aceasta afecteaza capitalul de incredere al UE si modului in care mass-media abordeaza tema crizei.

Prima parte a cercetarii reliefeaza evolutia opiniei exprimate de cetatenii statelor membre in contextul crizei, mai exact in perioada cuprinsa intre anii 2008 si 2012. Studiul releva un fenomen alarmant. Sub presiunile crizei economice si ale "euro-austeritatii", lipsa de incredere in Uniunea Europeana, in politicile, institutiile si personalitatile sale s-a generalizat si a cuprins chiar noile state membre, atat de euroforice in perioada de preaderare sau in anii care au urmat imediat aderarii. Recuperarea increderii este, ca orice proces de vindecare, un demers dificil si imprevizibil. Una dintre concluziile cele mai valoroase ale cercetarii Eurobarometrelor este tocmai aceasta: odata pierduta, increderea este foarte greu, daca nu imposibil, de recuperat.

A doua parte a cercetarii consta intr-o analiza de continut a 11.570 de stiri online, publicate de portalurile ziare.com si hotnews.ro , in doua momente emblematice pentru evolutia crizei in Romania, respectiv: semnarea primului acord cu Fondul Monetar International (aprilie – mai 2009) si participarea Romaniei la Eurosummit-ul pentru salvarea zonei euro (octombrie – noiembrie 2011). Sunt analizate vizibilitatea, tematizarea si incadrarea mediatica a crizei europene. Subiectul crizei constituie, pentru mass-media, un prilej de a alimenta ample demersuri de identificare a "celor vinovati", o modalitate de a evidentia, chiar de a amplifica, disensiuni politice interne, dar si o cale de a contribui, cel putin intr-o forma incipienta, la europenizarea sferei publice romanesti.

In Romania, subiectul "Uniunea Europeana" este unul excesiv de discutat, dar insuficient de problematizat. In acest context, cercetarea de fata – prima de acest gen, asa cum am aratat – lumineaza, intr-o maniera substantiala, pozitiile celor doua instante-cheie implicate in procesul "crizei europene": cetatenii statelor membre si mass-media. Cercetarea reliefeaza atat dificultatile de perceptie cu care se confrunta UE in acest moment, cat si o suferinta a mass-media romanesti, aceea de a transforma orice subiect european intr-un simplu pretext de a dezbate subiecte interne.

Prof. univ. dr. Alina Bargaoanu