Volumul Antropologie si comportament economic: homo œconomicus versus homo reciprocans incheie seria lucrarilor colective aparute sub titulatura generica Filosofie si Economie. Proiectul de cercetare cu acelasi numeadebutatin anul 2015 si s-a concretizat prin publicarea, la Editura ASE, a patru volu...

Volumul Antropologie si comportament economic: homo œconomicus versus homo reciprocans incheie seria lucrarilor colective aparute sub titulatura generica Filosofie si Economie. Proiectul de cercetare cu acelasi numeadebutatin anul 2015 si s-a concretizat prin publicarea, la Editura ASE, a patru volume colective: Filosofie si Economie.1.Teme si realitati contemporane (2015); Filosofie si Economie.2.Etica si rationalitate economica (2016); Filosofie si Economie.3.Sensuri ale utilitatii in stiintele socioumane (2017) si Filosofie si Economie.4.Temeiuri axiologice ale comportamentului economic (2018). Volumele care au vazut deja lumina tiparului constituie rezultatul activitatii de cercetare fundamentala desfasurata de membrii Centrului de Cercetare ai Departamentului de Filosofie si Stiinte Socioumane din Academia de Studii Economice in colaborare cu cercetatorii din Institutul de Filosofie si Psihologie ,,Constantin Radulescu-Motru” al Academiei Romane, condus de acad. Alexandru Surdu, vicepresedinte al Academiei Romane.

Volumul V din seria Filosofie si Economie constituie o pledoarie pentru nevoia de a reconsidera validitatea teoretica a profilului omului economic promovat de economia mainstream. Rationalitatea economica fundamentata pe conceptul de homo œconomicus (conceput ca individ izolat, lipsit de afecte, preocupat de maximizarea interesului propriu in urma calculului utilitarist al costurilor si profitului) constituie de o buna bucata de vreme obiectul a numeroase critici. Obiectiile actuale conjuga substanta analizelor filosofice cu rezultatele stiintei economice pentru a sublinia necesitatea reconsiderarii orizonturilor metodologice. Simpla reajustare a paradigmei homo œconomicus, prin aditionarea fortata a elementelor ignorate de teoria anterioara (motivatii, valori etc.), s-a dovedit ineficienta si a impus necesitatea identificarii unei scheme explicative mult mai complexe, care sa valorifice si sa integreze reflectiile antropologic-filosofice si socio-psihologice asupra dimensiunii intrinsec relationale a naturii umane.