Poezia autoarei Lili Crăciun, ca de altfel în-săși poeta, este altfel. Doar cunoscând-o mai îndeaproape și pă-trunzându-i universul, din care lasă la vedere o anumită parte, realizezi ce amestec inedit de trăiri răsădite în vetre de maci înfloriți și dureri sugrumate în strânsură de rouă și-au dat m...

Poezia autoarei Lili Crăciun, ca de altfel în-săși poeta, este altfel. Doar cunoscând-o mai îndeaproape și pă-trunzându-i universul, din care lasă la vedere o anumită parte, realizezi ce amestec inedit de trăiri răsădite în vetre de maci înfloriți și dureri sugrumate în strânsură de rouă și-au dat mâna, prietenește, în sufletul ei. Așa vei înțelege mai bine de ce, mai mereu, visele trebuie să înflorească și să-și urmeze zbo-rul spre absolut, neimpresionate (aparent) de cenușile care-și curg secundele, tăcut, în vadul efemerității...

Câtă înțelepciune și îndemânare artistică să ai pentru a derula secvențe dintr-un film care te reprezintă în exclusivitate, fără a-ți demasca fra-gilitatea sufletului, zăvorât cu mare grijă într-o scoică rămasă undeva... pe-un țărm de mare!...

Descoperiți-o pe Lili Crăciun așa cum este ea și cum știe, atât de bine, să se semneze Între relativ și absolut! Georgeta Resteman