În volumul de față Karen Horney realizează în portret al persoanei nevrotice, cu conflictele care o influențează realmente, cu anxietățile, suferințele și numeroasele dificultăți pe care le întâmpină în relațiile cu ceilalți și cu sine însăși. Ea descrie structura de caracter care se repetă, într-o ...

În volumul de față Karen Horney realizează în portret al persoanei nevrotice, cu conflictele care o influențează realmente, cu anxietățile, suferințele și numeroasele dificultăți pe care le întâmpină în relațiile cu ceilalți și cu sine însăși. Ea descrie structura de caracter care se repetă, într-o formă sau alta, la aproape toate persoanele nevrotice, ilustrând prin studii de caz atât nevoia nevrotică de afecțiune, cât și sentimentele de vinovăție nevrotică, evitarea competiției sau ambiția și căutarea de putere și prestigiu, subliniind și factorii culturali care contribuie la nevroză și relația complexă dintre societate și dezvoltarea individuală. Multe dintre ideile sale, bazate pe o vastă experiență clinică, au fost transpuse într-o nouă abordare a terapiei psihanalitice. Karen Horney a căutat să ajute pacienții să identifice cauza specifică a anxietăților prezente, considerând că psihanaliza trebuie să se ocupe și de problemele lor reale, actuale.

Karen Horney(1885—1952) a fost psihiatru și a desfășurat o activitate de pionerat în domeniul psihanalizei. A explorat rolul jucat de gen în dezvoltarea personalității și a subliniat importanța societății și culturii ca factori cruciali în dezvoltarea personalității normale și patologice. A fost membru fondator al Institutului Psihanalitic din Berlin și a predat la Institutului Psihanalitic din Chicago si la Institutului Psihanalitic din New York. Printre lucrarile sale se numără* Autoanaliza și Psihologia femeii *, apărute la Editura Trei.

• Dragostea poate fi un alt motiv pentru refularea ostilității. Când afecțiunea autentică lipsește, părinții pun adesea un accent verbal excesiv pe cât de mult își iubesc copilul și pe faptul că s-ar sacrifica pentru el până la ultima picătură de sânge. Copilul, mai ales dacă este deja intimidat în alte moduri, se poate agăța de acest substitut de iubire și se poate teme să fie rebel ca să nu piardă recompensa pentru supunere. În astfel de situații, mottoul este: Trebuie să îmi refulez ostilitatea de teamă să nu pierd iubirea.- Karen Horney În general, nevroticul va considera că este mai sigur să nu facă lucrurile pe care și-ar dori să le facă. Deviza lui este: Stai într-un colț, fii modest și, mai ales, nu atrage atenția. Vizibilitatea – petrecerea timpului liber în mod ostentativ, consumul ostentativ – joacă un rol important în competiție. Prin urmare, retragerea din competiție trebuie să pună accentul pe opusul acesteia, pe evitarea vizibilității. Acest lucru implică respectarea standardelor convenționale, evitarea luminii reflectoarelor, a nu fi diferit de ceilalți.* - Karen Horney