Publicat pentru prima data in 1980, Ridicat de la pamint urmareste destinul mai multor generatii ale familiei Mau-Tempo (Vreme-Rea), tarani saraci, fara pamint, cum fusesera si bunicii lui Saramago – cartea este, de altfel, una dintre cele profund personale ale celebrului scriitor. Desfasurat in Ale...

Publicat pentru prima data in 1980, Ridicat de la pamint urmareste destinul mai multor generatii ale familiei Mau-Tempo (Vreme-Rea), tarani saraci, fara pamint, cum fusesera si bunicii lui Saramago – cartea este, de altfel, una dintre cele profund personale ale celebrului scriitor. Desfasurat in Alentejo, o provincie din sudul Portugaliei, romanul schiteaza viata grea dusa de tarani pe fundalul mai multor evenimente sau fenomene politice – trecerea Portugaliei la statutul de Republica, doua razboaie mondiale, un atentat la viata dictatorului Salazar –, care insa nu au nici un efect benefic asupra paturii de jos. Realitatea sumbra in care traiesc acesti oameni asupriti de mosieri ajunge sa cunoasca schimbarea abia odata cu insinuarea comunismului si a marilor lui promisiuni, niciodata implinite. Dincolo de tema pamintului si a conflictelor generate de vesnicele nedreptati sociale ori de comentariile politice, interpretari ce confera povestii o dimensiune actuala, cuceritoare in lectura romanului sint mai ales umorul lui Saramago si stilul sau bine-cunoscut.

„Inspirat chiar din viata stramosilor lui Saramago, Ridicat de la pamint este sustinut de descrieri intense, ce pot cuprinde rastimpuri intr-o singura imagine sau pot transforma intr-un eveniment un episod istoric ca oricare altul.” (The New Yorker) „Vocea narativa a lui Saramago este de neconfundat: un glas matur, molcom, placut si usor de urmarit, adesea ironic sau afectuos, care curge neintrerupt, hoinarind, dar fara sa-si piarda forta, ca un riu ce cuprinde cu apele lui pamintul secatuit.” (The Guardian) „Saramago insusi a fost ridicat de la pamint – nascut si crescut in lumea pe care o evoca –, iar cunoasterea apropiata a vietii taranilor este unul dintre multele motive pentru care romanul sau transcende orice forma de propaganda.” (The New York Times)