Romanul Omida (1985) demonstrează, o dată în plus, virtuozitatea narativă a lui Fowles, pasiunea sa pentru istorie, ocultism şi ştiinţele naturii, dar şi preocuparea pentru tot ceea ce ţine de iluzie şi mister. Descriind evoluţia unei secte din secolul al XVI-lea, însă cu permanente trimiteri la lum...

Romanul Omida (1985) demonstrează, o dată în plus, virtuozitatea narativă a lui Fowles, pasiunea sa pentru istorie, ocultism şi ştiinţele naturii, dar şi preocuparea pentru tot ceea ce ţine de iluzie şi mister. Descriind evoluţia unei secte din secolul al XVI-lea, însă cu permanente trimiteri la lumea contemporană, cartea lui Fowles este o metaforă complexă a ambiguităţii şi ambivalenţei, pornind chiar de la titlu.