Spiritul ludic e în fiecare dintre noi, iar la copii, oricât am încerca să-l suprimăm, el primează. Și atunci, de ce să nu folosim acest lucru în beneficiul educării și al învățării? Cine a zis că nu-i putem învăța reguli, limite, responsabilități pe copii, prin joc? Toate jocurile, au, până la urmă...

Spiritul ludic e în fiecare dintre noi, iar la copii, oricât am încerca să-l suprimăm, el primează. Și atunci, de ce să nu folosim acest lucru în beneficiul educării și al învățării? Cine a zis că nu-i putem învăța reguli, limite, responsabilități pe copii, prin joc? Toate jocurile, au, până la urmă, rutine, au reguli, au un format și, oricât de complicate ar fi, dacă asigurăm distracția, vor fi acceptate de copii. Aceasta este o carte pentru adulții (profesorii și părinții) care au în viața lor cel puțin un copil pentru care merită să reflecteze, citind rândurile acestea, ca, apoi, să se întoarcă în lumea lor, a copiilor, mai pregătiți, mai deschiși, mai implicați... pentru că, da, este și o carte despre implicarea adulților în dezvoltarea copilului. Vă invităm să nu îi țineți pe copii numai în spațiul clasei (oricât de atractiv l-ați face), al școlii sau al casei, pentru că jocurile alese de noi pot fi abordate în spații neconvenționale, fără să necesite resurse speciale. Școala nu e un câmp de bătălie, nu e o arenă, nu e un tribunal, școala ar trebui să fie mai degrabă un loc de joacă.