Având în vedere că de la apariția primei ediții (în anul 2016) au intervenit unele modificări legislative, autorii au procedat la o revizuire și, totodată, la o adăugire, prezentând un tablou complet al instituției „cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei”, cu referire specială la „cauzele...

Având în vedere că de la apariția primei ediții (în anul 2016) au intervenit unele modificări legislative, autorii au procedat la o revizuire și, totodată, la o adăugire, prezentând un tablou complet al instituției „cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei”, cu referire specială la „cauzele justificative”.

Dacă inițial (în momentul adoptării noului Cod penal) legiuitorul a fost rezervat cu privire la uzitarea sintagmei „caracterul penal al faptei”, ulterior (așa cum, pe bună dreptate, argumentează autorii), nu s-a putut îndepărta de aceasta, consacrând-o în descrierea unor cauze justificative.

În rândul cauzelor justificative generale, și-au pus amprenta și „uzul de armă licit”, și „folosirea licită a mijloacelor de constrângere”, pe lângă cele analizate în prima ediție, și anume: legitima apărare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații, consimțământul persoanei vătămate, corecția domestică.

Un interes aparte îl prezintă și noile cauze justificative speciale apărute în peisajul juridic românesc: folosirea permisă a funcției pentru favorizarea unor persoane și conflictul de interese permis în domeniul parlamentar.