Millie a încercat. Chiar a încercat cu orice preț să-și îngroape trecutul, fără să-şi dea seama însă că își sapă propria groapă. Așa că, atunci când a văzut cât de departe a mers, din nou, nu a putut decât să-și spună pe o voce temătoare: „Nu sunt vreo credincioasă, dar în clipa asta mai că-mi vine ...

Millie a încercat. Chiar a încercat cu orice preț să-și îngroape trecutul, fără să-şi dea seama însă că își sapă propria groapă. Așa că, atunci când a văzut cât de departe a mers, din nou, nu a putut decât să-și spună pe o voce temătoare: „Nu sunt vreo credincioasă, dar în clipa asta mai că-mi vine să mă prăbușesc în genunchi.” Millie... ce-ai făcut? Regina thrillerului psihologic, Freida McFadden, revine cu o continuare a seriei-fenomen MENAJERA, mai sângeroasă, mai misterioasă, mai letală.

** Millie a vrut să-și îngroape trecutul cu orice preț, fără să-şi dea seama însă că își sapă propria groapă.**

• „— Enzo, vino s-o cunoști pe noua noastră vecină, Suzette.*

• Suzette își netezește iute bluza și-și dă pe după ureche o șuviță din părul ei de culoarea caramelului. Dacă ar fi avut timp, sunt sigură că ar mai fi aruncat o ocheadă în oglinjoara cutiuței cu pudră și și-ar fi împrospătat rujul. Dar nu-i timp pentru așa ceva.”*Obișnuiam să fac curățenie în casele altora, iar acum visul mi s-a îndeplinit: am grijă de propria mea casă. Bucătăria fermecătoare, strada liniștită şi curtea imensă în care copiii se pot juca ne-au convins să ne mutăm. Eu şi soţul meu am economisit timp de mulţi ani pentru a le oferi celor mici viața pe care o merită. Deși sunt precaută în privința noii noastre vecine, când doamna Lowell ne invită la cină, știu că este șansa noastră de a ne face prieteni. Menajera ei ne deschide ușa. Poartă un șorț alb, iar părul și-l ține prins în coc. Știu cum e să fii în locul ei, dar felul rece în care mă privește îmi dă fiori. Şi nu doar menajera familiei Lowell mă înspăimântă…

Pe strada noastră sunt sigură că văd o siluetă care ne urmărește din umbră. În plus, soțul meu se furișează din casă târziu, în noapte, iar când se întâmplă să o întâlnesc pe femeia care locuiește vizavi, cuvintele ei mă înfioară: „Feriți-vă de vecini!” Am făcut o greșeală teribilă mutându-mi familia aici?** Să fie această stradă din zona suburbană, aparent liniștită, cu vecini zâmbitori și prietenoși, cel mai periculos loc dintre toate?**

„Ce bine că intru în vacanța de vară, că dacă se publica în altă perioadă, picam toate examenele de la facultate.” - Sonia

„Freida McFadden poate să publice și o listă de cumpărături, că tot aș citi-o, și tot i-aș da cinci stele.” - Emily

„Wow. Am rămas fără suflare când am ajuns la unele răsturnări de situație. O călătorie sălbatică, nebună, pe care am citit-o într-o singură zi. A fost captivantă, șocantă și pur și simplu uluitoare!” - Jenny

„Știu eu de ce mă feresc de toți vecinii din bloc!” - Cris

„Doamne Dumnezeule! Cea mai bună carte din serie. Sunt încă în șoc!” - Jessica

Fragment din carte

• „Privirea lui Enzo cade pe tricoul de pe el, stropit cu sânge încă umed. Când ridică iar ochii și-mi vede expresia de pe chip, face un pas înapoi.*

• — Ți-am zis, m-am tăiat. Ăsta e sângele meu. Sângele meu. Acum, sirenele se aud mult mai tare. Poliția va ajunge aici într-o clipă.*

• — Schimbă-ți tricoul, îi spun. Enzo încremenește în loc un moment, apoi dă din cap. Aleargă la etaj ca să scape de tricoul plin de sânge. Și de orice-ar mai trebui el să scape.”*