„Când îmi aduc aminte de copilăria mea, mă întreb cum de am supravieţuit. A fost, desigur, o copilărie nefericită – o copilărie fericită abia dacă merită pomenită. Mai rea decât copilăria nefericită obişnuită este copilăria irlandeză nefericită, iar şi mai rea este copilăria irlandeză catolică nefer...

„Când îmi aduc aminte de copilăria mea, mă întreb cum de am supravieţuit. A fost, desigur, o copilărie nefericită – o copilărie fericită abia dacă merită pomenită. Mai rea decât copilăria nefericită obişnuită este copilăria irlandeză nefericită, iar şi mai rea este copilăria irlandeză catolică nefericită.“

Aşa îşi începe Frank McCourt autobiografia. Născut în Brooklyn în timpul Marii Crize Economice din irlandezi emigranţi, Francis are patru ani când părinţii lui hotărăsc să se întoarcă în ţară. Cu pantofii peticiţi cu bucăţi de cauciuc dintr-o veche anvelopă de bicicletă, culegând cărbune pentru foc de pe marginea drumului, mâncând infamul cap de porc la masa de Crăciun, el îndură copilăria mizerabilă din mahalalele jilavului Limerick şi supravieţuieşte să-şi spună povestea cu multă expresivitate, umor şi, surprinzător, fără pic de ranchiună. Cenuşa Angelei este o veritabilă capodoperă a genului.

„Cu o scriitură plastică şi tactilă, poetică, dar sensibilă la limbajul străzii, McCourt face pentru oraşul Limerick ce-a făcut tânărul Joyce pentru Dublin: ne evocă locul cu o asemenea intimitate, încât ni se pare că i-am cutreierat şi noi drumurile şi i-am bătut cârciumile.“ New York Times

„Melancolie și umor negru - o combinație explozivă care dă cărții o dimensiune excepțională.“ Le Nouvel Observateur