Poveste terapeutică pentru anxietate, neîncredere în sine, doliu.

Poveste terapeutică pentru anxietate, neîncredere în sine, doliu.

Povestea soricelului Albert care a reusit sa rupa tacerea se inscrie cu succes in categoria metaforelor terapeutice care ne vorbesc despre dobandirea increderii in sine si a curajului.

Totodata, firul naratiunii poposeste la tema pierderii unui parinte care, aparuta prea curand uneori, poate lasa urme in dezvoltarea armonioasa a copiilor. Soricelul Albert, daruit cu o structura anxioasa din fire, sufera pierderea brusca a tatalui care abia ce incepuse sa il deprinda pe fiul sau cu cele trebuincioase dezvoltarii increderii si optimismului in viata, in ciuda vicisitudinilor locului de trai din gradina de zarzavaturi. Micutii cititori afla insa ca nu este totul piedut, ca viata nu este doar un chin asa cum credea soricelul Albert in urma experientelor sale dureroase.

Intotdeauna exista si lucruri bune pe care este nevoie sa le vedem pentru a putea sa depasim eventualele obstacole sau suferinte. Prin aceasta scriere metaforica, autoarea Eugenia Maria ne ofera o lectie despre schimbarea perspectivei, optimism si speranta in acelasi timp. - dr. Giulia Negura, psiholog, psihoterapeut

O poveste despre pericole si frici, despre pierderi si neincredere. Soricelul Albert ne arata viata asa cum este ea, cu suisuri si coborasuri. Dar, in acelasi timp, ne invata cum o mana de ajutor intinsa intr-un moment de cumpana ne poate face sa iesim din propriul nostru intuneric si ne poate face sa privim din nou cu incredere spre cei din jur. - dr. Sylvia Cretu, psiholog