Autorul a preferat tonul prudent, dar totusi optimist, unui expozeu exaltat, plin de informatii hazardate. Credem ca rezultatul este un material bogat in informatii, care poate fi oricand un bun ghid celor pasionati de misterele subsolului romanesc.

Autorul a preferat tonul prudent, dar totusi optimist, unui expozeu exaltat, plin de informatii hazardate. Credem ca rezultatul este un material bogat in informatii, care poate fi oricand un bun ghid celor pasionati de misterele subsolului romanesc.

I.1. Despre continut: ,,Ce?" si ,,De unde?"

Aceasta lucrare s-a dorit, dintru inceput, o radiografie a subteranelor istorice de pe teritoriul Romaniei. Poate un sentimentalism conservator, poate o mare speranta in viitor ne-a indemnat sa abordam spatiul Romaniei Mari, intelegandu-se din asta ca veti gasi aici si locatii aflate in teritoriile tarii pierdute temporar.

In acelasi timp, forma de structurare aleasa (judet - localitate - obiectiv) ii permite cititorului sa acceseze rapid continutul, putand citi pe de-a-ntregul sau doar ceea ce-l intereseaza la un moment dat.

Unitatile administrative mari le-am numit, pentru simplificarea orase (desi unele sunt ditamai municipiile). In mediul rural am precizat atat numele comunei, cat si cel al satului (atunci cand locatia nu corespundea satului care dadea si numele comunei).

Despre unele galerii subterane se vorbeste de lungimi exagerate, improbabil de amenajat antropic pentru timpul cand se afirma a fi edificate. Le-am mentionat totusi, din doua motive. Primul ar fi ca este posibil ca ele sa existe, si traseul sa aiba o alta lungime, gresit retinuta si prezentata de memoria populara colectiva. Al doilea argument pe care l-am avut in vedere este ca o parte a acestora pot fi naturale, omul doar folosindu-le sau intervenind punctual asupra lor.

In cazul in care subteranele sunt mentionate ca unind doua sau mai multe obiective, este precizata distanta dintre ele in kilometri liniari (asta insemnand distanta in linie dreapta dintre obiective, asa-numitul ,,zbor de pasare"). Evident, galeriile nu urmeaza in teren directia rectilinie, cea mai scurta, dar credem ca este o modalitate de aproximare acceptabila a distantelor. Probabilitatea existentei unei galerii poate fi analizata si asa, desi exista unele exceptii notabile.