**Viata la tara **Duiliu Zamfirescu (n.30 octombrie 1858 - d. 25 februarie 1922) a scris versuri, proza scurta, piese de teatru, dar cea mai importanta contributie a sa la literatura romana o reprezinta romanele sale din Ciclul Comanestenilor (Viata la tara, Tanase Scatiu, In razboi, Indreptari, Ann...

**Viata la tara **Duiliu Zamfirescu (n.30 octombrie 1858 - d. 25 februarie 1922) a scris versuri, proza scurta, piese de teatru, dar cea mai importanta contributie a sa la literatura romana o reprezinta romanele sale din Ciclul Comanestenilor (Viata la tara, Tanase Scatiu, In razboi, Indreptari, Anna, Ceea ce nu se poate). Acestea se constituie in primul ciclu din literatura romana, asemanator ciclului lui Emile Zola Les Rougon-Macquart. Prin intermediul familiei Comanesteanu, reprezentanta a vechii boierimi, opusa parvenitilor de teapa odiosului personaj Tanase Scatiu, romancierul ne ofera imaginea complexa a societatii romanesti de la finele veacului al XIX-lea.

Toata curtea boiereasca traieste linistita si bogata, cu carduri intregi de gaste, de curci si de claponi; cu bibilici tiuitoare; cu carute dejugate; cu argatii ce umbla a treaba de colo pana colo — si seara, cand vine cireada de la camp, cumpana putului, scartaind neunsa intre furci, tine isonul berzelor de pe cosare, ale caror ciocuri, rasturnate pe spate, toaca de-ti iau auzul. Fara a fi risipa si zarva, curtea boiereasca pare populata si bogata.

Vezi mai mult Vezi mai mult #### Inapoi in pagina de produsViata la tara

Duiliu Zamfirescu (n.30 octombrie 1858 - d. 25 februarie 1922) a scris versuri, proza scurta, piese de teatru, dar cea mai importanta contributie a sa la literatura romana o reprezinta romanele sale din Ciclul Comanestenilor (Viata la tara, Tanase Scatiu, In razboi, Indreptari, Anna, Ceea ce nu se poate). Acestea se constituie in primul ciclu din literatura romana, asemanator ciclului lui Emile Zola Les Rougon-Macquart. Prin intermediul familiei Comanesteanu, reprezentanta a vechii boierimi, opusa parvenitilor de teapa odiosului personaj Tanase Scatiu, romancierul ne ofera imaginea complexa a societatii romanesti de la finele veacului al XIX-lea.

Toata curtea boiereasca traieste linistita si bogata, cu carduri intregi de gaste, de curci si de claponi; cu bibilici tiuitoare; cu carute dejugate; cu argatii ce umbla a treaba de colo pana colo — si seara, cand vine cireada de la camp, cumpana putului, scartaind neunsa intre furci, tine isonul berzelor de pe cosare, ale caror ciocuri, rasturnate pe spate, toaca de-ti iau auzul. Fara a fi risipa si zarva, curtea boiereasca pare populata si bogata.