Am inițiat această lucrare din dorința de a arăta că scăderea încrederii în autorități și liderii de tip clasic este asociată cu adeziunea la curentele populiste, sau cel puțin vulnerabilitatea în fața mesajului acestora. Considerăm că cele două studii de caz prezentate vali¬dează ipoteza de cerceta...

Am inițiat această lucrare din dorința de a arăta că scăderea încrederii în autorități și liderii de tip clasic este asociată cu adeziunea la curentele populiste, sau cel puțin vulnerabilitatea în fața mesajului acestora. Considerăm că cele două studii de caz prezentate vali¬dează ipoteza de cercetare datorită numeroaselor elemente practice care vin să confirme teoria propusă inițial. Mai mult, studiile de caz completează lucrarea în încercarea de a demonstra nevoia urgentă de măsuri în ceea ce privește combaterea efectelor populismului.

Am analizat motivele victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2016 și am subliniat numeroasele moduri în care ele nu au neapărat legă¬tură cu ideologia sau activitatea partidului Republican al cărui reprezentant a fost. Se confirmă astfel modul în care un lider populist poate să adopte idei ce îi sunt necesare, chiar dacă nu le va folosi în practică atunci când ajunge la putere. În același timp, existența unui alt candidat cu o structură similară a discursului, Bernie Sanders, arată că adeziunea populației la ideile populiste nu se face prin intermediul unui set de idei caracteristic sau al unui lider carismatic la nivel personal, ci ambele elemente sunt adaptate în mod pragmatic pentru succes.

În România, modalitatea de evoluție a partidului A.U.R. confirmă și ea ipoteza de cercetare. Din considerente istorice, economice și sociale, cetățenii români erau mai mult decât pregătiți să susțină un actor politic ce pare că dă voce propriilor lor nemulțumiri. Lăsați în urmă de evoluția societății, foarte mulți alegători preferă să îi considere pe alții responsabili pentru dificultățile cu care se confruntă, adică exact tipul de discurs promovat de populiști. Studiul de caz despre activitatea partidului A.U.R. a subliniat cum, întot¬deau¬na gata să critice autoritățile statului român, cetățenii nu susțin acest partid din adeziune față de propriile sale idei originale, ci din dorința de a se simți împotriva condu¬cătorilor și liderilor de tip clasic. Argumentul nostru referitor la importanța înțelegerii populismului și a relației sale cu nemulțumirea cetățenilor față de auto-rități este astfel nu doar confirmat, ci caută să prezinte și un potențial imediat de aplicare la situația de moment a României.