O femeie își vede numele pe o carte, în vitrina unei librării. Cineva a scris despre ea, dezvăluind secrete din viața ei, iar povestea își are începutul într-o moară părăsită. Zilele exploziei de la Cernobîl, un sat românesc, vinovăție și fabulație, plus o fantomă. Totul văzut din trei perspective.

O femeie își vede numele pe o carte, în vitrina unei librării. Cineva a scris despre ea, dezvăluind secrete din viața ei, iar povestea își are începutul într-o moară părăsită. Zilele exploziei de la Cernobîl, un sat românesc, vinovăție și fabulație, plus o fantomă. Totul văzut din trei perspective.

• „Fantoma din moară este parabola comunismului. Un roman care are pastă, vânjos şi care face bună pereche cu parte ori cu părţi din Orbitorul lui Cărtărescu.“ DAN C. MIHĂILESCU, Omul care aduce cartea *, Pro TV

„Scrisă de o prozatoare puternică și originală, Fantoma din moară nu este doar o apariție de vârf a acestui an editorial, ci și una dintre cele mai convingătoare și expresive ficțiuni despre comunismul autohton publicate în ultimul deceniu.” PAUL CERNAT, Revista 22, Bucureştiul cultural

Doina Ruștia scris trilogia fanariotă, compusă din romanele* Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), după ce și-a căpătat consacrarea prin alte două romane de succes, cu miză socială: Fantoma din moară*(2008) și* Lizoanca la 11 ani (2009). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu *(2010) ș.a, precum și proză scurtă.

Traduse în numeroase limbi de circulație, scrierile ei s-au bucurat de recenzii laudative în multe publicații internaționale. A primit, între altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (pentru* Fantoma din moară*) și Premiul Ion Creangă al Academiei Române (pentru Lizoanca). Este specialistă în simbologie, profesoară la Universitatea din București și scenaristă, membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune.