Recuperarea unui patrimoniu arhitectural

Descoperirea, consolidarea, conservarea și restaurarea imobilului din str. Plantelor nr. 4 constituie un caz benefic de recuperare a unui patrimoniu mai puțin cunoscut din istoria arhitecturală și artistică a Bucureștiului. Toate operațiunile de intervenție și restaurare au condus la (re)descoperirea unui obiect arhitectural autentic, ce constituie o mărturie a unui model de locuire reprezentativ pentru burghezia mijlocie de la sfârșitul secolului al XIX-lea a Bucureștiului.

Imobilul, ce a aparținut căpitanului Dimitrie Pandele, este format din două corpuri de clădire și grădină: fosta locuință, construită în 1891, și fostul grajd, construit în 1897. Imobilul face parte din Zona Construită Protejată 37 – Sf. Ștefan și este clasat monument istoric Clasa B. Deoarece această intervenție de consolidare și restaurare a fost realizată cu ajutorul fondurilor europene, imobilul este deschis publicului, având în prezent funcțiunea de centru cultural. Stilistic, atât exteriorul, cât și interiorul celor două corpuri se încadrează în eclectismul specific sfârșitului de secol XIX.

Prin planimetria, plastica arhitecturală, bogăția componentelor artistice autentice care au ieșit la iveală și prin rigurozitatea șantierului de consolidare și restaurare, ne aflăm, în prezent, în fața unui obiect arhitectural unic și complet. Un întreg care, pe lângă o arhitectură tipologică a momentului, grupează un evantai al artelor decorative specifice epocii, însă foarte rar păstrate ca în cazul de față: picturile în ulei semnate de autor și stucaturile tuturor plafoanelor, pictura în ulei în imitație de tapet a pereților, pictura ușilor interioare, arta vitraliilor, a bronzurilor, a sobelor, arta feroneriei evidențiată de marchiza de intrare și gardurile de incintă.

Volumul de față dezvăluie arhitectura exterioarelor și interioarelor acestui monument și reprezintă totodată o mărturie a proiectului de consolidare și restaurare desfășurat în perioada 2017-2024.

** Autorul:**

Cristina Woinaroski este arhitect, membru fondator al Ordinului Arhitecților din România, licențiată a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București în 1994, master în arhitectură în 1995, doctor în arhitectură, 2011.

Lucrează în București ca arhitect asociat în cadrul biroului Icon Studio de Arhitectură. Printre lucrările de arhitectură ale biroului se numără și proiecte de restaurare pentru clădiri monument sau aflate în zone protejate.

Din 1996 este colaborator extern la Universitatea Națională de Arte București, ținând seminarele și în prezent cursul de Istoria arhitecturii (sec. XIX-XX) la Facultatea de Istoria și Teoria Artei. A publicat, ca autor sau coordonator, mai multe lucrări, dintre care: Lotizarea și Parcul Ioanid (Simetria, 2007), Vila Constantin Câmpeanu, Reședința Ambasadorului Belgiei la București (Serviciul Public Federal - Belgia, 2013), Lotizarea și Parcul Ioanid din București în context european (Simetria, 2014), Detalii românești în arhitectura lui Petre Antonescu (UNArte, 2016), Un parcurs pe Dealul Mitropoliei și în împrejurimi, alături de Simona Drăgan și Monica Croitoru-Tonciu (Simetria, 2022).