Tema centrala a prezentei carti consta in abordarea exhaustiva a politicilor de reintegrare sociala, prin crearea conexiunilor dintre criteriile de vulnerabilizare din perspectiva indicatorilor cheie stabiliti prin strategiile europene si riscurile de infractionalitate si recidiva, precum si realiza...

Tema centrala a prezentei carti consta in abordarea exhaustiva a politicilor de reintegrare sociala, prin crearea conexiunilor dintre criteriile de vulnerabilizare din perspectiva indicatorilor cheie stabiliti prin strategiile europene si riscurile de infractionalitate si recidiva, precum si realizarea corelatiilor cu concluziile evaluarilor altor sisteme de protectie sociala si articularea responsabilitatilor ce revin fiecareia. Paradigma de lucru a avut ca fundament traditia pozitivista, demersul investigativ fiind ghidat de abordarea structural-functionalista. Analiza a vizat "functionalitatea politicilor de reintegrare sociala in corelatie cu structuralitatea actiunilor" sistemului penitenciar, vazut ca sistem ale carui functii contribuie la mentinerea echilibrului structural al societatii. Accentuarea laturii concrete a procesului de reintegrare sociala prin schimbarea directiilor de actiune si evidentierea caracterului functional al scolii, calificarii si muncii, constituie leit-motivul lucrarii. Prin aprofundarea modelului din perspectiva mertoniana, politica de reintegrare sociala a fost evaluata ca element cu consecinte (valori) functionale pentru diferite cadre de referinta (detinuti, institutie, societate). In lumina acestei paradigme, sistemul penitenciar este asimilat in prezenta carte unui "context structural deschis determinarii empirice, in care fenomene dinamice intra in relatie cu alte fenomene, in cadrul unei structuri mai generale".