Pe fondul unor inconsecvențe legislative și ezitări jurisprudențiale, dreptul fiscal român continuă să aibă, și la nivelul anului 2021, ceva din dramatismul seriei Stăpânul inelelor. După interpretări în forță sau cu forța ale normelor fiscale, urmează o inerentă perioadă de „pace fiscală”, caracter...

Pe fondul unor inconsecvențe legislative și ezitări jurisprudențiale, dreptul fiscal român continuă să aibă, și la nivelul anului 2021, ceva din dramatismul seriei Stăpânul inelelor. După interpretări în forță sau cu forța ale normelor fiscale, urmează o inerentă perioadă de „pace fiscală”, caracterizată de amnistii fiscale extinse și recalibrări ale exigențelor fiscului.

În varianta actualizată a cursului de Drept fiscal pe care îl prezentăm în fiecare an studenților Facultății de Drept din Cluj încercăm nu doar să surprindem evoluțiile legislative naționale în materie fiscală, ci și să studiem sursa acestora, pentru că, drept efect al globalizării, prea puțin din dreptul fiscal mai este acum „național”. Temele de discuție lansate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), regulamentele și directivele europene sau jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materie fiscală obligă la reglementare. Iar conflictele de natură fiscală se nasc cu precădere atunci când normele fiscale naționale nu se adaptează celor europene ori funcționarii fiscului refuză să facă aplicarea cu prioritate a dreptului fiscal european.

În ultimii doi ani au apărut și alte evenimente cu relevanță fiscală pe care le antamăm sau le discutăm. Vorbim acum la timpul prezent despre monede virtuale și impozitarea veniturilor din crearea și transferul unor astfel de metode, despre evoluția și fiscalitatea activităților economice online, despre probleme tot mai complexe în materia TVA sau despre o renunțare treptată a Guvernului la impozitarea „clasică” a profitului societăților.