Douazeci - Cornel Cotutiu

“Cornel Cotuţiu a scris douăzeci de povestiri inspirate din viaţa sa sau a celor din preajma lui şi le-a „adunat” într-un volum care chiar aşa se cheamă: „Douăzeci”. Autorul spunea într-un interviu că izvoarele de inspiraţie pentru scrierile sale sunt * „Preajma prezentului şi viaţa care a devenit istorie.”În carte, Cornel Cotuţiu rememorează momentele cele mai frumoase trăite în viaţă, cele ale copilăriei, retrăieşte în amintirile sale momentele unor dureroase tragedii, sau clipe din tinereţe când, nu-i aşa, totul e posibil…Cineva se întoarce să-şi vadă livada, deşi nu mai era a lui. O vânduse. Venise “Să-şi vadă merii, care erau ai lui şi acum nu mai sunt ai lui, […] care de cinci ani nu mai dădeau floare, nu mai dădeau rod.”* Greu trebuie să-i fi fost fostului proprietar să-şi vadă merii rodind din nou…* “Acum, când nu-i mai avea, s-au învoioşit dintr-o dată. Neliniştea îl cuprinse ca un ştergar peste o pâine aburită. Îi căzură umerii într-o neputinţă sleită de cine ştie când şi neluată de el în seamă.”” –* Horia Picu