Pentru noi, astăzi, poveștile cu Cenușăreasa, Scufița Roșie, Motanul încălțat, Moțatul sau Barbă-Albastră rămân un prilej de întâlnire – cu o tradiție culturală esențială, cu propria copilărie și, cel mai important, cu micuții cititori de lângă noi, care se vor bucura la rândul lor de aceste povești...

Pentru noi, astăzi, poveștile cu Cenușăreasa, Scufița Roșie, Motanul încălțat, Moțatul sau Barbă-Albastră rămân un prilej de întâlnire – cu o tradiție culturală esențială, cu propria copilărie și, cel mai important, cu micuții cititori de lângă noi, care se vor bucura la rândul lor de aceste povești, cu atât mai mult cu cât sunt însoțite de minunatele ilustrații ale lui Gustave Doré, unul dintre cei mai mari artiști ai vremii sale.Charles Perrault și-a publicat prima oară poveștile în 1697, dar destinul lor începe cu mult timp în urmă, în tradiția orală a Evului Mediu european, într-o lume în care magicul se împletea firesc cu viața cotidiană, iar povestirea, spusă cel mai probabil la ceas de seară, la lumina focului, însemna comuniune și desfătare.