În urma cercetărilor desfăşurate pe parcursul a aproape unui secol şi jumătate, regiunea Chiojdurilor s‑a evidenţiat ca un areal de interes ştiinţific deosebit, privit adesea ca o entitate socio‑culturală distinctă faţă de teritoriile învecinate. Cele dintâi investigaţii i‑au aparţinut lui Nicolae I...

În urma cercetărilor desfăşurate pe parcursul a aproape unui secol şi jumătate, regiunea Chiojdurilor s‑a evidenţiat ca un areal de interes ştiinţific deosebit, privit adesea ca o entitate socio‑culturală distinctă faţă de teritoriile învecinate. Cele dintâi investigaţii i‑au aparţinut lui Nicolae Iorga şi s‑au caracterizat prin încercările de a explica originea şi etimologia toponimului neobişnuit de Chiojd, alături de susţinerea unei ipoteze îndrăzneţe, conform căreia în regiune a existat o veche „confederaţie populară”, similară cu cele ale Câmpulungului şi ale Vrancei. Notele şi studiile istorico‑geografice ale lui Constantin C. Giurescu, bazate pe material documentar necunoscut anterior, au confirmat vechimea însemnată a aşezărilor, ale căror începuturi ar putea fi anterioare întemeierii Țării Româneşti. Maniera în care cei doi istorici au dezbătut temele a conturat o imagine a unei regiuni de o factură culturală distinctă, care a animat în mod substanţial investigaţiile mai noi, însă cu puţine rezultate notabile. (din „Introducere”)