Beneficiul direct al celor care vor avea răbdare în a parcurge pagi­nile volumelor dedicate istoriei Francmasoneriei din Moldova istorică va fi, fără dubiu, acela de a clarifica aspecte neglijate ori trecute cu vede­rea de autorii care s‑au preocupat de acest subiect până în acest mo­ment. Alături d...

Beneficiul direct al celor care vor avea răbdare în a parcurge pagi­nile volumelor dedicate istoriei Francmasoneriei din Moldova istorică va fi, fără dubiu, acela de a clarifica aspecte neglijate ori trecute cu vede­rea de autorii care s‑au preocupat de acest subiect până în acest mo­ment. Alături de acest lucru, lectorul interesat va avea imaginea unui puzzle, din care încă lipsesc unele piese, dar care poate genera o ima­gine coerentă de ansamblu asupra bogăției vieții Francmasoneriei din spațiul moldav, asupra persoanelor și, mai ales, a personalităților care i‑au fost adepți și care, neîndoios, au dobândit o nouă perspectivă asu­pra vieții și existenței lor și a comunităților din care au făcut parte. Înaltă școală a unui posibil drum al devenirii și împlinirii unor aspirații mul­ti­ple, Francmasoneria a oferit membrilor săi oportunitatea de a socializa, de a împărtăși sentimente și emoții, de a avea acces la principii morale de mare valoare, de a sădi ideile emancipatoare ale meliorismului social și, nu mai puțin, de a întări și consolida conștiința națională și aspirațiile de deplină unitate națională. Indiferent de formele și Obediențele din care au făcut parte, aproape fără rest, francmasonii români și‑au dedicat activitatea binelui comun și propășirii națiunii lor, afirmării în context euro­pean și punerii în valoare a contribuțiilor noastre la patrimoniul comun al umanității. Așa cum ușor se poate deduce, în veacul națio­na­li­tăților, secolul al XIX‑lea, dar și în perioada imediat anterioară acestuia, francmasonii au fost elemente semnificative în procesul occidentalizării și modernizării spațiului nostru în dificilul drum de abandonare a tra­di­ți­ilor oriental‑levantine, al promovării educației în sens occidental modern, al răspândirii principiilor altruismului și generozității în socie­tate, al grijii față de cei marginalizați din diferite motive, al racor­dării noastre la realitățile europene ale vremii. Și în secolul trecut, în perioada interbelică cu precădere, aceste direcții generale de acțiune s‑au menți­nut, cu precizarea că disensiuni interne, amestecul străin, orgoliile deve­nite vanități, dificilul drum al integrării depline al provin­ciilor unite cu țara ca urmare a Marii Uniri, zbaterile politice de tot felul și perioadele de stare de asediu au umbrit și au pus un bemol activită­ților desfășurate în beneficiul general al Francmasoneriei române.