Dintotdeauna, oamenii au folosit folclorul și înțelepciunea populară pentru a încerca să explice lumea care ne înconjoară. Unele dintre convingerile ce-și au originea în experiența de viață a oamenilor au dovedit ulterior că au o bază științifică – de exemplu, când la apus cerul are o tentă roșiatic...

Dintotdeauna, oamenii au folosit folclorul și înțelepciunea populară pentru a încerca să explice lumea care ne înconjoară. Unele dintre convingerile ce-și au originea în experiența de viață a oamenilor au dovedit ulterior că au o bază științifică – de exemplu, când la apus cerul are o tentă roșiatică înseamnă că ziua următoare vom avea parte de o vreme frumoasă.

Alte explicații și convingeri sunt simple povești ce au reușit să zăbovească în mentalul colectiv până în prezent, în ciuda numeroaselor dovezi științifice care demonstrează contrariul. Și, uneori, această înțelepciune populară are versiuni care sunt într-o directă contradicție.

TRĂSNETUL LOVEȘTE ADESEA DE DOUĂ ORI prezintă cincizeci de concepții bine împământenite despre lumea noastră, care sunt fie înșelătoare, fie complet greșite.

Unele au rădăcini adânci în folclor – de exemplu, sugestia la care se face aluzie în titlul cărții, că trăsnetul nu lovește niciodată de două ori în același loc, este o concepție atât de răspândită, încât oamenii au început să o asocieze cu o modalitate de a se referi la un eveniment despre care este greu de crezut că va avea loc.

Altele, prezente adesea în folclorul modern, par că au o oarecare bază științifică.

Fiecare subiect îți oferă șansa fascinantă de a afla mai multe despre știință și de a pune la îndoială ceea ce credeai că este adevărat.