Regula timiditatii - Andrei Novac

Qpoem este proiectul celei mai solidare comunitati de poeti si iubitori de poezie. Facebook-ul i-a strans pe toti intr-o uriasa fila comuna pe deasupra invidiilor. Astfel incat, in orice parte te-ai pierde, poezia este peste tot, asa cum centrul este peste tot. - Calin Vlasie

Andrei Novac (n. la 1 iulie 1983, in Targu-Jiu) este licen‏tiat in istorie al Universita‏tii de Vest din Timisoara. A colaborat cu majoritatea revistelor literare din Romania. A publicat volumele: Poezii (2000), Miez de talpa (2003), A nouasprezecea inima de inger (2003), Varsta sarii (2006), Locul in care intorc tramvaiele (2008), Aceiasi (2011). Este prezent in mai multe antologii. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din 2009 si al cenaclului Qpoem din 2016.

Andrei Novac scrie o poezie care nu este, de fapt, o masca a timidita‏tii, asa cum sugereaza titlul, ci un vehicul al meditatiei si al cautarii unor intelesuri ascunse. Nu e poezia unei mari explozii afective, ci, mai degraba, a unei permanente sublimari a tensiunii existen‏tiale, a exasperarii mocnite, in nenumarate - dar nu repetate - sugestii ale absen‏tei. Un agreabil ceremonial fara artificii al micilor tablouri personale, al momentelor evanescente, alcatuieste nada cu care Andrei Novac isi imbie cititorul in poem. - Razvan Voncu

Fragment din cartea "Regula timiditatii" de Andrei Novac

"acest loc tu o sa intri in aceasta incapere neincalzita si fara spatii cunoscute, eu o sa stau intins, cu ochii inchisi lipsa de umbre te va face sa calci peste toate asteptarile mele cu tandretea cu care mananci o portocala in zilele in care afara ninge insistent. daca o sa fie tarziu o sa te grabesti, de acum incep sa ma ascund de lume, daca o sa ajungi prea devreme, eu nu o sa fiu aici. spatiile din care vin sunt din ce in ce mai singur si stiu ca nu este din cauza anotimpurilor, spatiile din care vin sunt din ce in ce mai stramte, mirosind a intuneric. nu stiu ce o sa se intample de acum inainte, sunt doar framantari si remuscari rasucite pe bete de plastic oftez azi soarele nu iese, strazile colcaie de apa, eu ratacesc, toate usile sunt inchise toti peretii sunt din sticla"