Conversația pe care Casanova însuși o are, la un moment dat, cu titanul literaturii germane Johann Wolfgang von Goethe este deosebit de edificatoare în acest sens: „— O, Casanova! Păi tu esti celebru!… — Cunoști traducerea “Iliadei” în italiană, pe care am făcut-o eu? Întreabă Casanova, prin de năde...

Conversația pe care Casanova însuși o are, la un moment dat, cu titanul literaturii germane Johann Wolfgang von Goethe este deosebit de edificatoare în acest sens: „— O, Casanova! Păi tu esti celebru!… — Cunoști traducerea “Iliadei” în italiană, pe care am făcut-o eu? Întreabă Casanova, prin de nădejde. Goethe zâmbi. — Iliada? Nu. Noi te cunoaștem drept bărbatul care a înnebunit mai multe femei decat Ludovic al XV –lea. Goethe făcu un gest (obscen) cu degetul. Întreaga asistență izbucni în râs”. Chiar dacă și-a dobândit nemurirea prin abilitatea sa unică de a se apropia de sufletul feminin, de așa manieră încât oricine, indiferent de timp, și-ar fi dorit să-i deprindă „Rețeta Magică” spre „a merge la sigur” în arta seducerii femeilor frumoase, în realitate, acest talent i-a fost adesea o povară care nu i-a umplut un dureros gol sufletesc: a vrut, pur și simplu, să fie iubit pentru ceea ce era el ca om și ca suflet. Giacomo Casanova, între multe altele, a știut să fie și un erudit. Lui i se datorează apariția jocului de Loto, iar cu aproape un secol înaintea lui Jules Verne a reușit să anticipeze science fiction-ul în deja celebra sa lucrare Icosameron. Opera sa este, de altfel, o combinație fascinantă de magie, filosofie, romantism, spionaj, afaceri, diplomație, istorie și sociologie, autorul fiind convins de faptul că „Știința înseamnă Putere”, prin urmare „Este important să iubești ca să cunoști și să cunoști ca să trăiești.”