În The Outsider (1942), romanul său clasic existențialist, Camus explorează alienarea unui individ care refuză să se conformeze normelor sociale. Meursault, anti-eroul său, nu va minți. Când mama lui moare, el refuză să-și arate emoțiile pur și simplu pentru a satisface așteptările celorlalți. Dar c...

În The Outsider (1942), romanul său clasic existențialist, Camus explorează alienarea unui individ care refuză să se conformeze normelor sociale. Meursault, anti-eroul său, nu va minți. Când mama lui moare, el refuză să-și arate emoțiile pur și simplu pentru a satisface așteptările celorlalți. Dar când comite un act aleatoriu de violență pe o plajă însorită lângă Alger, lipsa lui de remușcare îi agravează vinovăția în ochii societății și ai legii. Cu toate acestea, el este deopotrivă victimă și criminal. Portretizarea lui Albert Camus a unui om care se confruntă cu absurdul și care se revoltă împotriva nedreptății societății, descrie paradoxul bucuriei omului în viață atunci când se confruntă cu „tandra indiferență” a lumii.

In The Outsider (1942), his classic existentialist novel, Camus explores the alienation of an individual who refuses to conform to social norms. Meursault, his anti-hero, will not lie. When his mother dies, he refuses to show his emotions simply to satisfy the expectations of others. And when he commits a random act of violence on a sun-drenched beach near Algiers, his lack of remorse compounds his guilt in the eyes of society and the law. Yet he is as much a victim as a criminal. Albert Camus' portrayal of a man confronting the absurd, and revolting against the injustice of society, depicts the paradox of man's joy in life when faced with the 'tender indifference' of the world.