„Regele Solomon îl implora pe Cel Veşnic să-l binecuvânteze cu o inimă inteligentă.

„Regele Solomon îl implora pe Cel Veşnic să-l binecuvânteze cu o inimă inteligentă.

La sfârşitul unui secol devastat de fărădelegile cumulate ale birocraţilor, adică de o inteligenţă pur funcţională, şi ale posedaţilor, adică de o sentimentalitate sumară, binară, abstractă, această rugă pentru a fi înzestrat cu perspicacitate afectivă şi-a păstrat întreaga sa valoare.“ (Alain FINKIELKRAUT)

Dar cui să înălțăm această rugă când Dumnezeu tace? Alain Finkielkraut ne oferă răspunsul-cheie — literaturii. Cele nouă texte pe care le-a ales, printre care* Gluma , de Milan Kundera, * Însemnări din subterană, de F.M. Dostoievski, Panta rhei, de Vasili Grossman, sau * Pata umană*, de Philip Roth, descriu vieți banale sfărâmate de Istorie, vorbesc despre triumf și eșec, despre banalitatea răului și ferocitatea binelui, despre șansa care se arată într-un moment nepotrivit și despre ironia destinului.

• O inimă inteligentă*, una dintre cele mai personale și desăvârșite opere ale lui Alain Finkielkraut, este un adevărat imn închinat lecturii, pentru că numai literatura ne poate salva de barbaria care ne înconjoară, ne poate ajuta să trăim mai bine, să gândim mai bine și, fără îndoială, să iubim mai bine.

Ilustraţia copertei: Şcoala de la Fontainebleau, Alegoria apei sau Alegoria dragostei, 1580 (detaliu).